ROMANENCO Nicolae (n. 26.3.1906, or. Eisc, ţinutul Crasnodar), istoric literar. Doctor în şt. tehnice. A aboslvit liceul real din Comrat (1922) şi şcoala politehnică superioară din Timişoara (1927). Între 1928-40 a lucrat ca inginer-electrician. Din 1930 a participat la mişcarea antifascistă, iar din 1934 - a activat în cadrul secţiilor de educaţie politică ale PCR. În 1942-48 a fost instructor politic, lector, redactor al ziarului "Graiul nou" şi "Înainte" editate de Direcţia politică a Armatei Sovietice în l. română. După război ia parte activă la valorificarea lit. clasice româneşti. Din 1969 este consultant al Uniunii Scriitorilor din URSS pentru literatura mold. îndeplinind concomitent şi funcţiile de locţiitor al preşedintelui Consiliului Unional pentru lit moldovenească. A studiat diferite aspecte ale vieţii şi activităţii lui B.P. Haşdeu şi A. Hâjdeu, a scris despre problemele traducerii artistice şi despre schiţa literară. A pregătit mai multe ediţii ale operelor lui B.P.Haşdeu. Este unul din autorii "Istoriei literaturii moldoveneşti" (1958), ai culeg. "Studii şi materiale despre B. P. Haşdeu" (1966), "Pagini din istoria literaturii şi culturii moldoveneşti" (1979), "Studii şi materiale despre Alexandru şi Boleslav Hâjdeu" (1984) ş.a.
Ordinul Steaua Roşie.
Sursă: Literatura şi arta Moldovei: Encicl. - Chişinău, 1985-1986