PANFIL, Vera (15.VIII.1905, Ismail - 9.XII.1961, Chişinău), critic literar, prozatoare, profesor şcolar. Studiază la Liceul de Fete din Ismail şi la Academia Agricolă din Cluj, unde lucrează un timp, apoi predă biologia la şcolile normale din Ploieşti şi Bucu reşti.
Publică din 1936, colaborând la Viaţa românească cu Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Gala Galaction ş.a. Este preocupată de probleme de istorie şi teorie literară, mai ales de popularizarea literaturii ruse clasice şi sovietice pe teritoriul României.
În anul 1940 se stabileşte, pentru puţin timp, la Chişinău, unde este colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură, studiind creaţia clasicilor moldoveni şi relaţiile literare moldo-ruse.
În 1946 se întoarce din nou la Bucureşti, unde participă la organizarea Asociaţiei de Prietenie Româno-Sovietică şi la înfiinţarea Institutului Pedagogic de Limbă şi Literatură Rusă din Bucureşti.
La 1949 revine la Chişinău pentru a-şi continua activitatea în domeniul criticii şi istoriei literare, semnând în presa periodică o serie de studii şi articole despre M. Eminescu, C.Negruzzi, C.Stamati, A.Donici, A. Russo, V.Alecsandri precum şi despre creaţia scriitorilor basarabeni, inserându-şi lucrările în volumul Pagini de critică şi istorie literară (1961).
Scrie şi proză documentară, publicistică, abordând cu predilecţie tema revoluţionară Zorile libertăţii (1957; 1967), Roşcovana (1959), Ştiu cine mi-e prieten (în l.rusă, 1963).
Bibliogr.:
1. Şpac, Ion. Scriitorii Moldovei Sovietice - Chişinău, 1969.