romanian Ureche Eugen (actor, cântăreţ de operă)
russian Уреке Еужен (актер, оперный певец)


Ureche Eugen - actor, cântăreţ de operă
URECHE Eugeniu (n. 20.3.1917, Moghiliov, Belorusia), actor dramatic şi cântăreţ. Artist al poporului din URSS (1967).
A studiat la Conservatorul de artă dramatică din Chişinău. Din 1940 - actor al Teatrului acad. mold. "A.S.Puşkin" cu o întrerupere între 1955-59, când apare ca solist al Teatrului de operă şi balet. Primele evoluări scenice ale lui U. (Smirnov în "Ursul" de A. Cehov; Bărbatul în "Rămăşagul" de V.Alecsandri ş.a.) au fost apreciate de L.Lipcovscaia şi alte personalităţi marcante ale timpului. U. s-a afirmat ca un artist de larg diapazon, cu multiple interese de creaţie (actor dramatic şi de operetă, cântăreţ de operă, interpret de muzică populară, regizor, scenograf), pretutindeni manifestându-se cu individualitate şi profunzime. A creat chipuri de mare valoare artistică din clasica universală: rolurile titulare în tragedia "Regele Lear" de W. Shakespeare şi comedia "Tartuffe" de Molier, primarul ("Revizorul" de N. Gogol), Arbenin ("Mascarada" de M.Lermontov), Şamşon ("Tigrul şi Hiena" de Ş.Petiofi), cetăţeanul turmentat ("O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale), Braun ("Opera de trei parale" de B.Brecht). În interpretarea lui U. Lear a apărut ca un rege ce s-a pătruns de dramatismul epocii sale. Tartuffe a fost valorificat scenic cu toate contrastele specifice personajului clasic. Un chip original a creat U. în "Egor Bulîciov şi alţii" de M.Gorki, recurgând la umor şi sarcasm.
Contribuţia lui U. este substanţială la valorificarea scenică a moştenirii dramatice naţionale, actorul evidenţiindu-se în dramele şi comediile lui V. Alecsandri. În dramele versificate cu subiecte din istoria Romei antice, jucând rolul titular în "Ovidiu" şi pe cel al lui Horaţiu în "Fântâna Blanduziei", U. crează chipurile celor doi poeţi renumiţi ai antichităţii în culori pregnante cu adânci rezonanţe emotive.
Calităţile vocale, ce le posedă actorul l-au ajutat să evolueze cu succes şi într-o serie de operete: Atanas ("Trembita" de I.Miliutin), Agafon ("O sută de draci şi o fată" de T.Hrennicov) ş.a. Îmbinarea armonioasă a artei actoriceşti cu plenitudinea sonoră a vocii basso cantabile îl caracterizează pe U. în spectacolele de operă: "Rigoletto" de G.Verdi (Sparafucili), "Mireasa ţarului" de N.Rimskii-Corsacov (Scuratov), "Iarmarocul din Sorocineţ" de M.Musorgskii (Cerevic), "Demonul" de A.Rubinştein (rolul titular). U. a evoluat şi în opere mold.: ţăranul în "Grozovan" şi Bodiul în "Aurelia" de D. Gherşfeld.
A participat în calitate de interpret de arii şi cantate la numeroase concerte festive şi ca declamator la multe emisiuni televizate şi radiofonice.
Ca regizor U. dă dovadă de o cultură vastă şi de o viziune originală: "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (1952), tot lui aparţinându-i şi scenografia, "Un zaporojan peste Dunăre" de S. Gulac-Artemovskii (1956), "Iarmarocul din Sorocineţ" de M.Musorgskii (1958).
Folclorul muzical mold. îşi află în persoana lui U. un interpret de prestigiu ("Of, sărmana pădure", "Dragă mi-e leliţa-n joc", "M-am pornit la Chişinău" ş.a.).
S-a filmat în peliculele: "Leana"(studioul "M.Gorki"), "Andrieş"(studioul "A.Dovjenco"), "Zori neliniştite"("Moldova-film"). Este cunoscut şi ca artist plastic.
Premiul de stat al URSS (1950). Ordinul Drapelul Roşu de Muncă şi ordinul "Insigna de Onoare".

Sursă: Literatura şi arta Moldovei: Encicl. - Chişinău, 1985-1986
updated: 2006-03-31 08:00:30