| |
|
Teleucă Victor (scriitor) | |
| |
Телеукэ Виктор (писатель) |
| Teleucă Victor - scriitor | ||
 TELEUCĂ Victor (n. 19.1.1933, s.Cepeleuţi, Ocniţa), poet şi publicist. Maestru emerit al artei din RSSM (1983). A absolvit Institutul pedagogic "I. Creangă" din Chişinău (1958). Lucrează pe rând la ziarul "Ţăranul Sovietic", la Televiziunea moldovenească, la revista "Nistru". Un timp e consultant la Uniunea Scriitorilor din Moldova. În 1964-83 redactor-şef al săptămânalului "Cultura" (din 1977 - "Literatura şi arta"). Secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1976). Publică versuri din 1949. Debutează editorial cu poemul "Răscrucea" (1958), în care evocă satul moldovenesc din anii războiului şi primii ani postbelici. Izvorul de inspiraţie al volumului "La ruptul apelor" (1960) îl constituie pământul natal şi munca plugarului, elanul tineresc şi romantica drumurilor necunoscute. Călătoriile pe alte meridiane, contemporaneitatea cu problemele ei imperioase formează tematica şi problematica de bază a culegerilor de versuri "Nelinişti" (1963), "Din patru vânturi" (1964) şi "Insula cerbilor" (1966), cărţi care extind considerabil orizonturile liricii lui T., îi îmbogăţesc conţinutul estetic. În cărţile de poezii "Îmblânzirea focului" (1971), "Momentul inimii" (1975), "Încercarea de a nu muri" (1980), "Întoarcerea dramaticului Eu" (1983) frământările contemporanului în faţa rosturilor supreme ale existenţei sunt interpretate într-o formulă lirică inovatoare. Poezia pe care o cultivă e o lirică meditativă angajată, plină de vitalitate şi optimism, de încredere în bine şi frumos, dar şi de grave accente dramatice, de contraste şi conflicte, lirică ce aspiră să surprindă omenescul în dimensiunile lui reale. Impresionează îndeosebi sincronizarea permanentă a temelor şi ideilor cu actualitatea, îndrăzneala interpretării lor artistice şi mişcarea degajată în spaţiile imaginarului, diapazonul meditaţiilor şi plasticitatea imaginilor. Metafora simbolică a "inimii", mereu reluată şi îmbogăţită cu noi nuanţe şi semnificaţii etico-filosofice, devine în poezia lui o imagine arhetipală, care focalizează vrerile şi trăirile de vârf ale contemporanului. Servindu-se din plin de posibilităţile versului alb şi ale celui liber, T. explorează în acelaşi timp şi tiparele versului tradiţional-clasic, formele şi modalităţile poeziei folclorice. Volumul de publicistică "Goniţi pasărea de cenuşă" (1982) îl înfăţişează pe T. într-o nouă ipostază - în cea a scriitorului, care dezbate în mod direct, publicistic, cu mult patos şi participare, cele mai arzătoare probleme legate de viaţa socială, economică şi culturală a satului moldovenesc contemporan. T. este cunoscut şi ca traducător. El a transpus în l. română din creaţia lui J. Byron ("Perigrinările lui Ceaild Harold", 1979), P. Erşov ("Căluţul năzdrăvan", 1971), M. Dudin ("Versuri", 1984), din poezia letonă ("Poeţi letoni", 1983), lituaniană ş.a. Premiul "Boris Glavan" (1969), Premiul de Stat al RSSM (1980). Sursă: Literatura şi arta Moldovei: Encicl. - Chişinău, 1985-1986 |
||