| |
|
Samoilov David (poet) | |
| |
Самойлов Давид (поэт) |
| Samoilov David - poet | ||
 Samoilov David (1920-1990) – poet. S-a născut pe 1 iunie în Moscova, în familie de doctor militar, care l-a influenţat foarte mult, s-a ocupat de educaţia lui. A început să scrie devreme, dar mult timp nu se considera poet. În 1938 a absolvit excelent şcoala şi fără examene de admitere a fost primit în Institutul de filosofie, literatură şi istorie, voind să se specializeze în literatura franceză. Atunci acolo predau floarea ştiinţei filologice. Tot atunci a făcut cunoştinţă cu Selvinski, care l-a inclus în seminarul literar de pe lângă editura de stat, frecventa la Institutul de literatură seminarele lui Aseev, Lugovskoi. În 1941 îşi termină studiile la Institut şi publică primele poezii. În primele zile ale războiului pleacă voluntar la început în calitate de genist în Smolensk, apoi cursant la şcoala militară din Gomel, unde numai după 2 luni au fost ridicaţi şi trimişi pe frontul de la Volhovsk. După ce a fost rănit grav, s-a aflat 5 luni în spital, apoi revine pe front, într-un detaşament motorizat de recunoaştere. Ultimul grad – sergent superior. La sfârşitul lui noiembrie 1945 e demobilizat şi se întoarce la Moscova. Hotărăşte să trăiască din munca literară, adică se mulţumeşte cu comenzi întâmplătoare, câştigă ceva la radio, scrie cântece, compoziţii literare. Abia în 1958 apare prima carte de poezii „Ţările apropiate”. De acum înainte apar cu regularitate culegeri de poezii: „A doua cumpănă”(1963); „Zile” (1970); „Alegând datele noastre...”. D. Samoilov a participat la crearea a câteva spectacole în teatrul de pe Taganka, în „Sovremennik”, scria cântece pentru spectacole şi filme. În 1970 au apărut culegerile „Valul şi piatra”, „Veste”; în 1981 – „Golful”. Din 1976 a trăit în oraşul Piarnu, a tradus mult din poloneză, cehă, ungară şi din limbile popoarelor URSS. D.Samoilov a murit pe 23 martie 1990 la Moscova. Sursă: http://www.hrono.ru/biograf/samoilov.htm |
||