Blocnot cu o însemnare despre vocaţia de a scrie


Blocnot cu o însemnare despre vocaţia de a scrie
the original: (516KB)
updated: 2007-04-16 21:45:07

A scrie – a te depăşi încontinuu, a-ţi silui mărginirile, confortul deprinderii. De asta, a scrie într-adevăr e foarte greu, parcă ai face un lucru de înstrăinare. Ai conştiinţa, parcă, a unei culpe faţă de propria-ţi fire. În orice caz, pentru mine, e cam în felul acesta. Parcă simţi una dar pe hârtie aşterni alta. Nu e adevărat, asta nu înseamnă că nu-ţi poţi exprima lumea interioară, de cele mai multe ori lumea aceasta a trăirii intime e o complacere în inerţie. A scoate din această curgere nestăvilită, „firească”, forme vii, active, reliefate, înseamnă, deşi pretenţios poate, înseamnă a crea. A scrie, înseamnă numaidecât - înnoire, deci ruperea din ceea ce te-ai deprins a socoti natură proprie.
Uneori, în cazuri fericite, parcă descoperi o lume străină, parcă ţi-a dictat-o un altul. Probabil că asta e evadarea din inerţie, descoperirea putinţelor latente.
De multe ori, în tinereţe mai ales, făceam din asta naive cazuri de conştiinţă; mă trădez, ziceam, recurg la unelte care nu-mi aparţin. De fapt era un pas real de emancipare, un efort de a răzbi în realitatea obiectivă. E ca şi chemarea, la o anumită vârstă, de a ieşi din casa părintească, a-ţi căuta rostul.