Zilele culturii sovietice în România, art."Seară literară sovietică", "Expoziţia cărţii sovietice", p."Pur şi simplu"

Săptămânalul "Gazeta literară", USR, Bucureşti	05.11.1964
Zilele culturii sovietice în România, art."Seară literară sovietică", "Expoziţia cărţii sovietice", p."Pur şi simplu"
the original: (674KB)
updated: 2006-06-27 12:12:33

SEARĂ LITERARĂ SOVIETICĂ

Luni a avut loc la Casa prieteniei româno-sovietice, o Seară literară sovietică organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. şi de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. A participat un numeros public, oameni de cultură şi artă. A fost de faţă o delegaţie de scriitori sovietici aflată în ţara noastră cu prilejul Zilelor culturii sovietice.
Festivitatea a fost deschisă de academicianul Mihai Beniuc, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Vorbitorul a subliniat semnificaţia organizării Zilelor culturii sovietice în preajma celei de a 47-a aniversări a Revoluţiei Socialiste din Octombrie.
Izbânda Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a spus în continuare poetul M. Beniuc, a construcţiei socialiste în U.R.S.S., marile succese ale construcţiei desfăşurate a comunismului, se datoresc conducerii încercate a poporului sovietic de către gloriosul partid al lui Lenin, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, măreţei învăţături marxist-leniniste, sub al cărei steag oamenii sovietici, strâns uniţi păşesc cu un nou avânt şi cu încredere în viitor. Marele eveniment din Octombrie 1917 a determinat istoria contemporană dominată de măreaţa forţă a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Seara literară sovietică are un profund caracter simbolic, ca un semn de cinstire a literaturii sovietice care este reprezentată prin scriitori de renume universal ca Gorki, Maiakovski şi Şolohov. Acad. Mihai Beniuc a prezentat apoi pe membrii delegaţiei sovietice : Afanasie Salînski, secretar al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., Agnia Barto, Andrei Lupan şi Victor Pankov.
A luat apoi cuvântul scriitorul Aurel Mihale, preşedinte al Consiliului editurilor din Comitetul de stat pentru cultură şi artă. După ce a subliniat însemnătatea istorică mondială a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, prima revoluţie proletară victorioasă care a constituit o cotitură radicală în istoria zbuciumată a omenirii, vorbitorul s-a referit la schimbările fundamentale intervenite în domeniul activităţii spirituale a societăţii omeneşti. Literatura sovietică, a subliniat el, a devenit curând după revoluţie o forţă uriaşă care a adus una dintre cele mai însemnate contribuţii la făurirea lumii noi socialiste, la educaţia comunistă a generaţii întregi de cititori din U.R.S.S., şi nu numai din U.R.S.S.
În continuare vorbitorul s-a referit la forţa mobilizatoare a literaturii sovietice datorită conţinutului ei de idei şi sentimente, a valorii umane, a noutăţii şi autenticităţii faptului de viaţă reflectat, a măreţiei idealului care o animă, a înaltului nivel artistic, partinităţii sale, a pasiunii comuniste puse în slujba adevărului vieţii. Toate aceste trăsături principale care caracterizează literatura sovietică sunt trăsături ale realismului socialist, ca metodă de creaţie literară. Ele sunt dovedite cu prisosinţă şi strălucire de operele de seamă ale unui întreg şir de eminenţi reprezentanţi ai literaturii sovietice din perioada Marii Revoluţii şi a războiului civil, a primelor cincinale şi până în zilele noastre, ale construcţiei desfăşurate a comunismului, de poeţi şi romancieri ca Alexandr Block, Maiakovski, Esenin, Tihonov, Bagriţki, Tvardovski, Miezelaitis, Gorki, Furmanov, Alexei Tolstoi, Fedin, Leonov, Şolohov, Fadeev, Simonov, Granin etc.
În încheiere vorbitorul s-a referit la faptul că literatura sovietică, cunoscută la noi datorită unor traduceri valoroase şi literatura română, tălmăcită în Uniunea Sovietică, sunt factori de seamă în cunoaşterea şi strângerea legăturilor prieteneşti între cele două popoare.
Dramaturgul Afanasie Salînski a mulţumit pentru invitaţia făcută grupului de scriitori sovietici de a fi prezenţi la această festivitate. Vorbitorul a spus că participă cu multă dragoste la zilele culturii şi că din manifestările de până acum şi-a dat seama de legăturile strânse dintre literaturile celor două ţări. "Suntem mulţumiţi şi ne pare bine că lucrările scriitorilor noştri sunt cunoscute la dvs. şi că opere dintre cele mai valoroase ale literaturii române sunt din ce în ce mai cunoscute şi mai răspândite la noi. Cred că trebuie să fim recunoscători sutelor de scriitori de la dvs. şi de la noi care tălmăcesc operele noastre şi care aduc o contribuţie de seamă datorită talentului lor la o mai profundă şi mai amplă cunoaştere a literaturilor popoarelor noastre". În continuare A. Salînski şi-a împărtăşit impresiile culese în călătoria făcută prin ţară. "Delegaţia noastră a fost impresionată de frumuseţile ţării dvs, de abnegaţia, entuziasmul şi hărnicia cu care munceşte poporul român, de marea forţă de pătrundere a culturii în masele largi populare".
Agnia Barto renumită scriitoare pentru copii a citit din poeziile sale şi a împărtăşit auditorului câteva din amintirile sale legate de relaţiile înfiripate între scriitoare şi micii săi cititori.
Andrei Lupan, secretar al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., s-a referit la interesul manifestat de scriitorii sovietici pentru cunoaşterea României. "Din ceea ce am văzut ne-a impresionat progresul, saltul realizat în construcţia societăţii noi. Am fost mai ales impresionaţi de pătrunderea culturii în viaţa de fiecare zi a poporului. În viaţa muncitorului, a ţăranului, cultura a pătruns odată cu pâinea, unealta şi încrederea în viitor". În continuare Andrei Lupan a împărtăşit impresii despre locurile şi oamenii întâlniţi în cursul călătoriei sale la Sinaia, Ploieşti, Constanţa şi alte localităţi.
Criticul literar Viktor Pankov a prezentat pe larg activitatea literară a celorlalţi membri ai delegaţiei sovietice.
În încheierea festivităţii, actori ai teatrelor bucureştene au citit versuri de Andrei Lupan, Eduard Miezelaitis, I. Martînov, A. Prokofiev, şi au prezentat 3 scene din piesa lui A. Salînski "Nina Toboşaru". Şi-au dat concursul Septimiu Sever, artist emerit, Olga Tudorache, Ludovic Antal, Elena Eliad, Cornel Gîrbea şi Constantin Vintilă. A rulat apoi filmul Vii şi Morţi.

EXPOZIŢIA CĂRŢII SOVIETICE

Un numeros public vizitează zilnic Expoziţia cărţii sovietice deschisă cu prilejul Zilelor culturii sovietice, la Casa prieteniei româno-sovietice.
Expoziţia aceasta este deschisă la scurtă vreme după cele două expoziţii ale cărţii româneşti în Uniunea Sovietică. Cuprinzând peste 2 000 de exponate - în majoritate volume - grupate pe specialităţi, ea reflectă succesele obţinute în domeniul editării cărţii. Câteva cifre vor fi concludente pentru a înţelege vastele proporţii ale acestei însemnate activităţi culturale. A patra carte editată azi în lume apare în U.R.S.S. Zilnic se tipăresc peste 3 000 000 exemplare, ceea ce înseamnă 2 000 exemplare pe minut. Producţia de cărţi a depăşit în 1963, 1 250 000 000 exemplare ceea ce înseamnă 565 exemplare la suta de locuitori faţă de numai 62 exemplare în 1958. Scrierile lui V. I. Lenin în Uniunea Sovietică au fost tipărite în circa 520 milioane exemplare. Amploarea tipăriturilor în domeniul literaturii beletristice, de pildă, este exprimată de cele peste 190 000 de titluri editate între anii 1918-1953, în aproape 6 miliarde de exemplare.
Printre volumele reprezentative din literatura clasică şi contemporană atrage atenţia ediţia operelor lui Tolstoi apărută în 90 de volume, lucrări din colecţia "Viaţa oamenilor celebri" iniţiată de Maxim Gorki în 1933, albume şi monografii de artă, enciclopedii, lucrări din toate ramurile ştiinţei şi tehnicii, cărţi pentru copil şi tineretul şcolar.
Vizitatorii întâlnesc printre exponate, cărţi sovietice tălmăcite în limba română şi opere ale literaturii române traduse în Uniunea Sovietică, în diverse limbi. Traducerile realizate de editurile din R.P.R. au înlesnit cunoaşterea de către cititorii noştri a unui mare număr de lucrări din literatura clasică rusă şi sovietică. Numai în domeniul literaturii beletristice şi numai între anii 1954-1963 în ţara noastră au fost editate 1550 titluri în 22.506.000 exemplare. Au văzut astfel lumina tiparului în traduceri dintre cele mai îngrijite, făcute de scriitori de frunte, la un înalt nivel artistic, Puşkin, (în aproape 600.000 exemplare) Gogol (în 450 000 exemplare), Lev Tolstoi (în aproape 2 000 000 exemplare) Gorki (în peste 1 750 000 exemplare), Maiakovski (în 650 000 exemplare) etc.
În acelaşi timp, opere ale scriitorilor români tălmăcite de asemeni de poeţi şi prozatori sovietici cunoscuţi, au fost editate în U.R.S.S. devenind astfel familiare unui larg număr de cititori. Între 1918-1963 au fost editate în Uniunea Sovietică 254 lucrări ale autorilor români în 13 317 000 exemplare, în 21 limbi ale popoarelor din U.R.S.S. Printre acestea se găsesc opere ale lui Eminescu, Creangă, V. Alecsandri, M. Sadoveanu, I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, Liviu Rebreanu, Z. Stancu etc.