|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Ultimele modificări |
 Căutare |
 Contact |
� 2007-2013 familia Lupan
 |
||
| Extrase din vechi letopiseţe |
||
the original:
(312KB)
|
||
Scrie Letopiseţul cel unguresc, că oarecând pre aceste locuri au fost locuind tătari; şi inmulţîndu-se aceşti tătari s-au tins de au trecut şi peste munţi în Ardeal. Şi împingând pre unguri den ocinele lor, n-au mai putut a suferire; ce singur Laslău, Craiul unguresc... s-au sculat de s-au dus la împăratul Romului, de şi-au cerşut oaste într-ajiutor împotriva vrăjmaşilor săi. Dece, împăratul Romului... au dzis: "Eu sunt jurat, când am stătut la Împărăţie, om de judeţul meu să nu piaie; pentru aceea, mulţi oameni răi s-au făcut în ţara mea, şi câte temniţe toate sunt pline de dânşii. Şi nu mai am ce le face; ce ţi-i voi da ţie să faci izbândă cu dânşii. Iară tu în ţara mea să nu-i mai aduci, că ţi-i dăruiesc ţie." Şi de sârg învăţă de-i strânseră pre toţi, de i-au ars împrejiurul capului, de le-au pârjolit părul cu un her înherbântat; care semn trăieşte/sce/ şi până astădzi în ţeara Moldovei şi la Maramoruş, de se cehluiesc prejiur capu. Dece, Laslău Craiul, dacă au luat acel ajiutor tâlhăresc... au silit la ţeara Ungurească..., cu toată puterea sa s-au apucat de Tătari a-i batere şi a-i gonire. Şi aşa gonindu-i pren munţi, scos au pre aceşti Tătari, carii au fost lăcuitori în Moldova - de i-au gonit până-au trecut ape Siretului... Apoi " ...Tătarii... cădeau în primejdii de pereau, şi orice feluri de meşteşuguri vreau face, tot lor erau de sminteală, pân i-au scos den tot locul, şi i-au depărtat peste Nistru la Crîm, unde şi până astădzi trăiesc. Leşec Stanislav(?) Laslău, Craiul unguresc, dupe isbândă cu noroc ce au făcut asupra Tătarilor, şi s-au aşedzat la scaunul său, s-au sfătuit cu boiarii săi ce vor face cu acei tâlhari ce-i luase-ntrajiutor de la împăratul Romului, cu carii mare isbândă au făcut... ... să le dea loc şi moşie în ţară, nu sufereau Ungurii cei de moşie, văzând că sînt oameni răi şi ucigaşi...socotind că de se vor îmulţi, ei se vor întări, şi să nu li se întâmple vr-o price cu ei şi să petreacă mai rău decât cu Tătarii... să nu le hie a-şi pierde şi Crăiia. Ce le-au ales un loc osebit şi pustiu, îngrădit cu munţi pe"nprejiur .... unde este acum ţara ce se cheamă Maramoruşul; acolo le-au împărţit moşii de târguri şi de sate, unde trăiesc şi până astădzi. - o - ... dupe multă vreme, când fiii cei de Domni...pogorând după vânat şi au nemerit la apa Moldovei, văzând locuri desfătate... au tras pre ai sei de la Maramoruş... apoi până la Nistru şi până la Mare s-au lăţit. Căce şi răsboaie mai apoi făceau ca să-şi apere ţeara şi pământul sei de către Schiţi şi Goţi... De multe ori în ţeara Leşească au intrat şi multă pradă şi isbândă au făcut. Eţco... Evstratie Logofătul şi după dânsul Simion Dascălul şi Misail Călugărul ---------------------- Hatmanul Iancu Costin şi Safta (fam. Movileştilor) MIRON COSTIN 1633 - 1691 VELICICO COSTIN - 1891 NICOLAE C0STIN 1660 - 1712 Alecs.Iliaş Miron Barnovski Moise Movilă 2 Vasile Lupu 1634 - 1653 Gheorghe Ştefan Gheorghe-Ghica, Const.Basarab Ştefan - Ştefăniţă Eustratie Dabija Gheorghe Duca 1 Iliaş Gheorghe Duca 2 Ştefan Petriceico Dumitraşcu Cantacuzino 1 Antonie Ruset Gheorghe Duca 3 Dumitraşcu, Şt.Petriceico, Dimitrie C. Cantacuzino Constantin Cantemir 1685 - 1693 1657-1675: sluger, ceaşnic, pârcălab, mare comis, m. vornic, m.logofăt, (până la 1683) apoi declinul. -------------------- Eugeniu Russev Cele mai desăvârşite pagini în vechea literatură moldovenească au fost înscrise de inspirata pană a cronicarilor... făuritori ai unui gen literar tipic pentru viaţa spirituală a societăţii feudale. În... evoluţie c.m. străbate două etape... Prima etapă este marcată de cronografia domnească, oficială... prin forma ei - slavonă, care era în veacurile XIV-XVI limba statului, a culturii şi a literaturii moldoveneşti. A doua este marcată de cronografia boierească, neoficială atât prin tendinţele ei politice... cât şi prin forma ei populară, l.moldovenească statornicindu-se din v.XVII în sferele odinioară deservite de slavonă. Gen literar sincretic prin excelenţă, cronografia Ţării Moldovei se prezintă ca o operă polivalentă... valoros izvor istoric... şi monument de ideol. feudală, de veche limbă şi literatură moldovenească. Vederile soc.-politice a lui M.C. sunt analizate în comparaţie cu ... ale premărgătorului său Gr.Ur. şi al succesorului... Ion Neculce... să-i determinăm locul în pleiada gânditorilor moldoveni. C... împărtăşeşte providenţialismul... totuşi invocă... şi a cauze ale cutărui ori cutărui eveniment istoric. ...coexistenţă a cauzalităţii suprareale cu elementele celei reale... neputându-se descotorisi pe de-a-ntregul de providenţialism. Dar/?!/... împărtăşeşte concepţii fataliste: "nu sunt vremile supt cîrma omului, ce bietul om sub vremi"... Dar... Tendinţă pronunţată spre o explicaţie materialistă a propăşirii patriei pe la mijlocul veacului XVII... Nu neglijează cronicarul nici factorul psihologic ca generator al acţiunilor omeneşti: turcirea lui Iliaş-vodă Rareş "din desfrânate fapte a curviei", pe când la Gr.Ureche -"umplându-l satana de învăţătura lui". Interes pentru etnopsihologie: feud. moldoveni "sînt den hire purure la domnie noaoă lacomi", iar leşii "şi de nevoie numai caută a hi toţi viteji" şi ... "neînfrântă şi neînspăimântată hirea căzăcească". ----------------------- Către cetitorii aceştii cărţi Începutul ţerilor acestora şi al neamului moldovenesc şi muntenesc... de unde sunt veniţi întru aceste părţi de pământ, a scrie multă vreme la cumpănă au stătut cugetul nostru. Să încep osteneala aceasta după atâtea veacuri...de la Traian împăratul Romului, cu câteva sute de ani preste mine trecute, se sperie gândul. A lăsa iarăşi nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o seamă de scriitori, este inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această osteneală, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor şi seminţie sunt locuitorii ţerii Moldovei... Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minţii omeneşti: scrisoarea... Laud osârdia lui Ureche vornicul, care le au făcut din dragostea ţerii Letopiseţul său... Destul de dânsul şi atâta ... lui de această ţară i-au fost milă, să nu rămâe întru întunerecul neştiinţei. Că celelalte ce mai sunt scrise, adăosetură de unu Eustratie Logofătul şi de unu Simeon Dascalu şi de unul Misail Călugărul, nu leatopiseţie, ce sunt ocări şi basne, care şi acele nu puţine. ... că n-am văzut leatopiseţul lui Eustratie Logofătul, dar cum am înţeles din alţii...pre acest Simeon Dascalu, Eustratie Logofătul l-au fătat cu basne de lui, şi acel mahlear Misail Călugărul de la Simion Dascălul au născut, acela fiu, acesta-l-alt nepot; şi mult mă mir de unde au aflat ei aceste basne? Eu, iubite cetitorule, nicăire n-am aflat, neci la un istoric, neci Latin, neci Leah, neci Ungur, - şi în viaţa mea, Dumnezeu scie cu ce dragoste eram pururea la istorie, iată că şi până la această vrestă! - iar de aceste basne ce au scris ei, să dee seama ei şi de această ocară. Şi neci este şagă a scrie ocară vecinică unui neam, norod; că scrisoarea este vecinică; şi când ocărim întru vre-o dzi pre cineva, este cu greu a răbda, dară încă şi în veci? Eu voi da seamă de ale mele câte scriu! - o - ' .../ei/ răspund şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor, şi întîi unui Eneia Silvie şi cu următorii lui. Însă acest istoric nu aşa greu ne prieten este cât numai acest nume Vlah de pe Flah hatmanul că este, scrie, unde s-au alunecat şi săracul Ureche Vornicu. Credem neputinţei omeneşti... Letopiseţul ţării Moldovei de la Aron-Vodă încoace,/1?55 - 1661/ Viaţa lumii De neamul moldovenilor ---- "Cronica ţărilor Moldovei şi Munteniei" şi "Istoria în versuri polone despre Moldova şi ţara Românească". În l.polonă |