Lucrarea "Cum l-a cunoscut Constantin Stere pe Vladimir Ilici"


Lucrarea "Cum l-a cunoscut Constantin Stere pe Vladimir Ilici"
the original: (201KB)	Author : Moldoveanu D.
updated: 2006-06-23 08:19:58

Cum l-a cunoscut Constantin Stere pe
Vladimir Ilici

D. Moldoveanu

Între Vladimir Ilici Lenin şi Constantin Stere s-a închegat o prietenie strânsă, la închisoare*.
Amândoi erau tineri, când s-au cunoscut. Lenin abia începu-se studiile dreptului, iar Stere terminase liceul luându-şi bacalaureatul.
În închisoare, unde se găsea Stere s-a aflat şi un tânăr ţăran de meserie plutaş, care, fiind surprins de o furtună mare, pe înserate, cam în dreptul Sculenilor a fost repezit de furtună, cu pluta lui cu tot, de apele Prutului şi aruncat pe malul stâng al râului.
A fost bucuros că a scăpat cu viaţă. A făcut sub o răchită bătrână din luncă foc, şi a aşteptat poate va sosi vre-un om care să-l ajute pentru a putea împinge pluta înapoi în apele Prutului ca să poată pluti mai departe, până la Galgaţi, ca să predea lemnăria plutei stăpânului său.
Dar s-au ivit doi grăniceri ruşi, care i-au luat cu asprul şi cu repedea, întrebându-l cum de-a îndrăznit să se aşeze, cu pluta lui, pe pământul sfintei Rusii?
I-au cerut paşaport; i-au cerut acte de proprietate asupra lemnului şi acte de identitate, cu fotografie.
La toate cererile şi socotelile celor doi grăniceri ruşi, flăcăul le-a spus că el nu ştie ruseşte, că el este plutaş, pleacă pentru a nu ştiu câta oară, cu pluta transportând lemnul la Galaţi, pe baza actului pe care l-a arătat.
A fost legat şi luat cu ei de către cei doi grăniceri ruşi. L-au judecat pentru spionaj şi l-au condamnat la muncă silnică pe viaţă. Judecata s-a făcut la Odesa. Colonelul rus, comandantul închisorii din Siberia, în care se afla închis tânărul Stere, şi-a adus aminte că acesta s-ar putea înţelege cu omul care plânge întruna şi se jeluieşte, spunând "Unde-i pluta mea, unde-i pluta mea?"
Colonelul i-a adus pe amândoi tinerii la un loc şi aceştia s-au cuprins, s-au sărutat şi s-au înţeles de minune.
Plutaşul i-a povestit lui Stere, cum s-au întâmplat lucrurile cu pluta lui.
A povestit apoi, cum l-au dus la Odesa şi l-au judecat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pentru spionaj.
Colonelul i-a spus lui Stere ca să-l asculte pe om, să-i scrie apoi o contestaţie exactă, în ruseşte, după faptele reale, arătând cum s-au petrecut lucrurile şi spunând că el, Ilie Ursu, nu ştie deloc ruseşte, iar pentru ceea ce priveşte circulaţia plutelor pe Prut, există o convenţie între Rusia, Austria şi România care le dă dreptul să folosească Prutul pentru plutărit, până la Galaţi, având fiecare plutaş doar un act din partea prefecturii judeţului respectiv, care dovedeşte cum îl cheamă, al cărui material lemnos plutăreşte, de unde şi până unde, şi care este locul său de naştere.
Contestaţia aceasta, scrisă de Stere şi certificată de el şi de colonel, comandantul închisorii, a fost îndreptată către Curtea de casare a Rusiei, la Petersburg, căreia i s-a cerut casarea actului de condamnare şi achitarea plutaşului Ilie Ursu**.
După un timp oarecare, a venit ordin către închisoare, că procesul plutaşului Ilie Ursu a fost revizuit şi casat, că plutaşul este liber şi poate pleca acasă, luându-şi lemnul din plută.
Plutaşul a cerut fluierul său şi l-a rugat prin Stere, pe comandant ca să-i dea voie ca să-i cânte lui Stere drept recunoştinţă, o doină din fluier.
Apoi s-au îmbrăţişat, s-au sărutat amândoi şi s-au despărţit.
A rămas impresionat şi Lenin.
Închisoarea întreagă a rămas uimită. Multă vreme s-a povestit despre doina plutaşului Ilie Ursu şi despre despărţirea celor doi români.
Şi astfel Vladimir Ilici l-a cunoscut pe Constantin Stere, s-au apropiat unul de altul, s-au împrietenit.
Lenin i-a cerut lui Stere să-i facă, pe scurt, un rezumat de istorie a poporului român pentru a cunoaşte acest popor.
Stere a început a istorisi simplu, după cum învăţase istoria românilor din lectura lui Cogălniceanu, Xenopol şi Onciul.
Vladimir Ilici Lenin a arătat mult interes pentru istoria poporului român. El i-a cerut lui Stere explicaţii şi detalii geografice, filologice şi istorice.
Stere l-a informat apoi pe Lenin asupra literaturii române din acel timp, vorbindu-i despre poezia şi teatrul pe care le-a dat Vasile Alecsandri poporului român şi despre poezia lui Mihai Eminescu, amândoi moldoveni.
Lenin a arătat mare interes pentru poezia populară "Mioriţa" pe care i-a recitat-o Stere.
Baladele Toma Alimoş, Mihu Copilul, Meşterul Manole şi altele, Stere i le-a spus lui Lenin, în formă de fragmente, cât l-a putut ajuta memoria.
Apoi Stere i-a vorbit lui Lenin despre Cântarea României scrisă de Alecu Russo, colaboratorul şi prietenul lui Vasile Alecsandri.

(Arhiva Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al PCR , dosar N 1 368, fond. XVII.)

* Lenin a fost arestat şi închis, apoi deportat în Siberia (1897-1900)

** Episodul acesta, transfigurat literar, este povestit şi de C.Stere în vol III al romanului său în preajma revoluţiei - n.r.