� 2007-2013 familia Lupan
|
  |
|
|
"Bardul din Mihuleni" (arbore genealogic) (text preluat din cartea - Andrei Lupan "Scrieri I" C.M. 2002) |
|
Autor
:
Ciubucciu V.
|
completat: 2006-06-23 08:17:54
|
ARBORE GENEALOGIC
BARDUL DIN MIHULENI
Bătrânul şi sfătosul Andrei Lupan, mihuleneanul, scria pe vremuri, iar noi, la şcoală, citeam şi învăţam pe de rost:
Satul ista cu ţărani săraci,
de când ştiu moşnegii, zace-aici...
Citeam, învăţam şi credeam. Însă satul Mihuleni, dacă poetul îşi viza satul natal, nu e chiar de când ştiu moşnegii. În actele vechi satul este atestat de abia la 7 martie 1493, sub domnia Marelui Voievod.
Până la Ştefan cel Mare, pe la finele secolului XIV, neamul semeţ al Mihuleştilor a avut moşii pe aici, pe costişa Ciornei, un râuleţ care pare a fi, într-adevăr, de când lumea.
Un Mihul, răzvrătitul, dârz oponent al lui Ştefan cel Mare, chiar capul opoziţiei (cum am zice astăzi), aşa şi nu s-a lăsat înduplecat de Vodă să se întoarcă în ţară, preferând să putrezească în străinătate, în Polonia.
Versurile de mai sus ale poetului s-ar cuveni să le parafrazăm:
"Satul ista de... mari boieri,
de când ştiu moşnegii, zace-aici...",
deoarece de-a lungul secolelor s-a aflat mereu în posesia unor boieri bogaţi şi cu influenţă la curtea domnească. În sec. XVII, bunăoară, un Toader Boul vistiernic, socrul viitorului domn al Moldovei Gheorghe Ştefan (despre care, de altfel, Miron Costin scria că nasc şi la Moldova oameni), un Neculachi stolnic, alt ginere al lui Toader Boul; un Enachi stolnic, iar prin 1774, boierul Iamandi...
Însuşi poetul, fiu de ţărani săraci, a fost răsstrănepotul unor proprietari de pământuri prin părţile Mateuţilor şi Mihulenilor, sate învecinate. Unul din acei proprietari a fost Gheorghe Siminiceanu, stăpân de mari moşii prin părţile Romanului şi ale Ieşilor - socrul unui Lupan care, în secolul XVII, făcu casă cu Varvara, supranumită mai apoi Varvara Lupăneasa, cum o găsim prin zapise de vânzare a pământurilor alături de fraţii ei - Iuraşcu, Gavrilaş, Costea şi Ştefan... De la această Lupăneasă şi rămân, cum se vede, pământurile stăpânite peste un veac de tatăl lui Dimitrie Lupan, mazil*.
Acest Dimitrie în 1745 are doi băieţi gemeni - Toader (m. 1831) şi Niculai (m. 1833) cărora le lasă şi act de confirmare a maziliei, legalizat la cancelaria domnească. Un frate de al gemenilor, Ştefan (1766-1844), este unul din strămoşii direcţi ai poetului. În 1813 acest Ştefan Dimitriev sîn Lupan, alături de alt mihulenean de treabă, îşi pune numele şi degetul pe o mărturie pentru confirmarea unui dascăl la biserica din sat:
"Eu, Samson Lupan, mazil, adeveresc
Eu, Ştefan Lupan, ruptaş, adeveresc
Eu, Vasile Lupan, mazil, tij
Eu, Zaharia Platon, tij
Eu, Toader zet Orheianul, tij
Eu, Ioan Botnarencu, tij
Eu, Iosub Ciubotarul, tij, şi dimpreună cu toţi sătenii...
şi Ierei Trofim Samson, blagocin ot satul Mihulenii..."
În 1815, Ştefan Lupan, deja în calitate de ctitor al bisericii din Mihuleni, semnează altă mărturie, similară - pentru Manole Lupan care printr-o proşenie laconică către exarhiceasca decasterie din Chişinău se cerea ponomar al bisericii din localitate. Zis şi făcut.
Ruptaşul** şi ctitorul Ştefan Lupan a avut mai mulţi copii. Unul din ei a fost Stafi, ruptaş şi el, cel de-al doilea staroste al bisericii Sf. Voievozi din Mihuleni. Stafi, sau Evstafie Stefanov sîn Lupan (1800), se căsători cu Tasia lui Chirilă (1802) şi au fost părinţii lui Maftei Lupan, ruptaş, cetăţean de onoare al satului Mihuleni, bunicul direct al poetului.
Ruptaşul Maftei (1841) şi legiuita lui soţie Sofia lui Grigore (1845) îl născură, în 1880, pe Pavel Lupan, odnodvorţ***, cetăţean de onoare al satului (licinîi pociotnîi grajdanin sela, titlu onorific echivalent cu noţiunea de dvorean).
Odnodvorţul Pavel Lupan (1880-1944) şi Nadejda (1890-1944), fiica lui Simion Ciolpan, au fost părinţii poetului Andrei Lupan şi a prozatoarei Ana Lupan.
Nadejda, mama condeierilor noştri, a fost deci fiica lui Simion al lui Ioan (1814) al lui Lache (Mihalache) (1783) Ciolpan, adică, prin încrengătura feminină, poetul îşi trage obârşia din ginta ciolpănească care, alături de cea a şoldăneştilor, au avut în posesie moşii întinse, nu numai peste Prut, ci şi prin Codrii Orheiului. E vorba de Ciolpan şi Şoldan, de sânge tătăresc, care după căderea hanilor Hoardei de Aur, după 1382, au rămas pe loc, plecând capul şi sabia, iar treptat, însuşindu-ne limba şi datina, au slujit cu credinţă Ţării Moldovei.
Aşadar, Nadejda, mama poetului, a fost fiica lui Simion (1845) Ciolpan, căsătorit cu Ştefana (Stepanida) lui Gheorghe Ciubotarul (1855) din acelaşi sat. Această Ştefana, precum îmi mărturisi însuşi poetul, a fost o artistă anonimă, purtătoarea şi păstrătoarea unui grai expresiv şi inedit - prima învăţătoare a viitorului poet care, cum am înţeles, nu i-a tors poetului pe limbă, pe neobservate îndemnându-l să-i deprindă tainicul meşteşug de împletire cumplită şi plină de noimă a cuvintelor în frază.
Sau, poate, această taină să fi dăinuit cumva prin leat venind dinspre străbunica Paraschiva (1816), soţia lui Ioan Ciolpan, Paraschiva lui Arvinte Oprea, mazil din Alcedar? Sau, se prea poate, vine dinspre străstrăbunica Ioana lui Fănuţă Zgureanu (1793), mazil din satul Şestaci, soţia lui Lache Ciolpan?
Orice aţi zice Domniile voastre, orice aţi crede, un lucru e clar acum, la acest fine de veac al XX-lea: mlaja zgurenească cu cea oprească şi cu cea ciubotărească împletitus-au de istov cu cea ciolpănească, ca să ni-l dea, în definitiv, pe Lupan - mereu om, mereu ţăran, sfătos şi inteligent, mereu angajat în daravera buclucaşă a timpurilor noastre.
Fiu al epocii, naiv şi încrâncenat, ca om de litere şi de cultură, ne-a ţinut, de mici, pe orbita-i, până când nu i-am călcat cu îndrăzneală pe umeri, iar de acolo, de sus, să vedem mai bine, mai departe şi - să fim mai înţelepţi.
Să ne ajute Cel-de-Sus.
Vlad CIUBUCCIU
1993
* Mazil - categorie socială privilegiată de agricultori, coborâtori din boieri sau boiernaşi maziliţi (destituiţi).
** Ruptaş - altă categorie socială privilegiată, descendenţi ai clerului.
*** Odnodvorţ - la 1847, conform unui ucaz ţarist, mazilii şi ruptaşii din Basarabia au fost identificaţi cu odnodvorţii, categorie socială adecvată din Rusia.
|
|