|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Ultimele modificări |
 Căutare |
 Contact |
� 2007-2013 familia Lupan
| Ziarul "Cultura Moldovei", Chişinău | 23.08.1958 |  |
| art."Cu inima plină" (cuvânt de salut oaspeţilor români sosiţi la decada culturii româneşti 23 august-3 septembrie) |
||
the original:
(443KB)
|
Author : Lupan Andrei - scriitor, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova(1946-1955; 1958-1961) |
|
Cu inima plină Oamenii muncii din republica noastră întâlnesc cu inima plină de dragoste pe oaspeţii doriţi, solii minunatei culturi a norodului român, frate şi prieten. Dragi prieteni, fiţi bine veniţi în capitala Moldovei Sovietice! Fiţi încredinţaţi, că aici veţi găsi preţuirea cea mai înaltă şi mai entuziastă a artei, literaturii şi întregii culturi a Republicii Populare Române! În viaţa noroadelor noastre, manifestaţii de legătură culturală, ca cele care încep astăzi, au devenit o tradiţie bună şi rodnică. Prietenia sovieto-română se cimentează pe an ce trece, ca un factor de seamă al vieţii noastre paşnice creatoare, ca o realitate a politicii de colaborare şi frăţie în duhul internaţionalismului proletar. În conştiinţa oamenilor sovietici noţiunea de prietenie dintre noroade este o putere concretă materială, din care creşte şi înfloreşte lumina şi bunăstarea noroadelor. În statele de democraţie populară şi în toate ţările prietene ale Patriei noastre oamenii muncii s-au convins pe deplin, că această prietenie este sinceră, dezinteresată, şi în cel mai înalt grad binefăcătoare pentru soarta păcii şi a oamenilor. Ea este un factor hotărâtor pentru propăşirea economică şi înflorirea culturilor naţionale a popoarelor. Acesta e un adevăr pe care l-au călit şi l-au adâncit încercările grele ale istoriei şi pe care îl păstrează cu sfinţenie în conştiinţa lor oamenii muncii. Între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice s-a stabilit o veche şi trainică prietenie. Noi găsim cu deosebită bucurie izvoarele ei în adâncul istoriei, în tendinţele cele mai nobile şi mai progresiste ale vieţii noastre. Le găsim în vremile lui Ştefan cel Mare, ale lui Ion Vodă cel Cumplit, Cantemir, Cutuzov, ale luptei pentru independenţă din 1877, le aflăm în tot decursul istoriei. Le găsim oglindite în monumentele de cultură, în letopiseţe şi în cea mai luminoasă creaţie a moştenirii noastre literare, care în mare parte este comună şi pentru poporul român şi pentru cel al Republicii Sovietice Moldoveneşti. Noi ştim, că cei mai buni reprezentanţi ai maselor truditoare din România, necătând la politica duşmănoasă a claselor stăpânitoare, au nutrit simţăminte de dragoste şi prietenie nestinsă faţă de ţara sovietică. Oamenii ţării noastre n-au confundat niciodată conducătorii vremelnici cu sufletul veşnic al norodului român, faţă de care ei au nutrit întotdeauna sentimente frăţeşti. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Partidul Muncitoresc Român educă pe oamenii muncii în duhul înalt al prieteniei şi al colaborării. Legăturile de nezdruncinat dintre ţările noastre, libertatea şi înflorirea vieţii norodnice în ţările surori este rezultatul acestei politici. În Republica Sovietică Moldovenească şi în alte republici sovietice este larg cunoscută literatura şi arta română. La Moscova se tipăresc zeci de opere ale scriitorilor români clasici şi contemporani, se joacă pe scenele teatrelor piesele lui Caragiale, Sebastian, Lovinescu ş. a., se execută muzica lui George Enescu, Ciprian Porumbescu, G. Muzicescu ş. a. În republica noastră oamenii cinstesc cu dragoste deosebită opera literară a scriitorilor clasici comuni Cantemir, Negruzzi, Alecsandri, Creangă, Eminescu, Haşdeu, Mateevici, de asemenea minunaţii scriitori ai vremurilor noastre - Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu şi mulţi alţii au la noi mii şi mii de cititori. Chişinăul a fost vizitat în ultimii ani de numeroşi oaspeţi de vază, înfăţişători ai culturii române. Şi toţi au lăsat în inimile cetăţenilor din capitala noastră amintiri şi emoţii de neşters. Noi n-am uitat marea bucurie, pe care ne-a adus-o câţiva ani în urmă talentatul colectiv artistic al Armatei Române, pe care îl salutăm astăzi din nou ca pe un oaspete mult dorit. Talentele ieşite din sânul norodului au ridicat la un nivel nemaivăzut măiestria artistică a cântecelor şi dansurilor naţionale, au devenit adevăraţi soli ai prieteniei şi culturii. Fie siguri, că în Republica noastră vor găsi cea mai înaltă preţuire şi cea mai sinceră dragoste a oamenilor! Aici au cules aplauzele nesfârşite ale spectatorilor artiştii teatrelor de dramă şi operă din Iaşi, ansamblul de cântece populare în frunte cu Maria Lătăreţu, tinerii participanţi la Festivalul Mondial al tineretului din Moscova şi orchestra simfonică de înaltă şcoală profesională, de sub conducerea maestrului Georgescu. Zeci de delegaţii de tineret, muncitori, colhoznici, oameni de ştiinţă, artişti şi scriitori vizitează Republica frăţească Română şi toţi se întorc profund impresionaţi de marile cuceriri în muncă ale poporului român. Înflorirea artei şi a literaturii române vorbesc pentru fiecare din noi de saltul uriaş înainte făcut de masele muncitoare ale ţării prietene sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Poporul liber, chemat la freamătul primăvăratic al vieţii noi, şi-a desfăşurat în larg aripile geniului său naţional, a devenit adevărat stăpân al Patriei şi al sorţii sale. În ochii noştri, ca şi în ochii oamenilor cinstiţi din lumea întreagă, el se ridică în toată amploarea, demn şi creator, făurar iscusit al fericirii sale. Noroadele Patriei Sovietice i-au întins cu încredere mâna de prietenie, odată cu dragostea şi stima lor neprecupeţită. Nu demult în ţară la noi a fost înfiinţată Societatea prieteniei sovieto-române. Au salutat acest act oameni politici, academicieni, scriitori, artişti, ostaşi sovietici, muncitori, colhoznici. Ei, în numele tovarăşilor lor de muncă, au subliniat însemnătatea internaţională a prieteniei sovieto-române şi au manifestat dorinţa de a participa activ la întărirea acestei nobile prietenii. Zilele manifestărilor culturale ale solilor norodului vecin şi prieten coincid cu marea sărbătoare a eliberării României de sub teroarea fascistă, cu ziua de 23 august. E o sărbătoare măreaţă a libertăţii şi înfloririi naţionale a poporului român, la care şi-au dat contribuţia lor de sânge ostaşii sovietici, izgonind şi distrugând hoardele cotropitoare fasciste. Este o sărbătoare cu rădăcini în inima veşnic vie a noroadelor, care îşi are izvorul dătător de viaţă în temeliile neclintite ale istoriei noastre. Prietenia noastră a trecut astfel examenul focului luptelor şi s-a dovedit mai tare ca el. Ea a înfrânt încercările duşmănoase de a o submina şi a răzbătut în făgaşul istoriei - puternică, luminoasă, rodnică şi nemuritoare. Andrei LUPAN, vice-preşedinte al Societăţii de prietenie sovieto-română. |
See also: