|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Ultimele modificări |
 Căutare |
 Contact |
� 2007-2013 familia Lupan
| Ziarul "Cultura", Chişinău | 14.10.1967 |  |
| "Laureaţii anului jubiliar" (decernarea Premiului de Stat RSSM lui I.Druţă, A.Lupan, L.Grigoraşenco, G.Neaga, S. Lunchevici) |
||
the original:
(380KB)
|
Author : Grosul Iachim - preşedintele AŞM (1961-1976) |
|
Laureaţii anului jubiliar Ne apropiem de epocala sărbătoare a poporului sovietic şi a întregii omeniri progresiste - semicentenarul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Prevestit de mii de semne, proslăvit în sute de graiuri, înveşmântat în purpura drapelelor, roşii ca sângele celor ce s-au jertfit pentru biruinţa lui, Octombrie se-ndreaptă cu pas voinicesc şi sigur spre casa fiecăruia dintre noi. Sub bunul augur al istoricului jubileu, republica noastră îşi revede succesele obţinute în toate ramurile vieţii noastre, succese, care vin să se alăture, cu modestie şi demnitate, nenumăratelor şi îmbelşugatelor roade ale Marelui Octombrie, sunt şi ele o rezultantă a victoriilor lui istorico-mondiale. Succesele acestea sunt caracteristice pentru toate domeniile vieţii noastre, pentru toate republicile surori, pentru toate popoarele Ţării Sovietice. Fructuoase şi elocvente sunt aceste succese şi în domeniul literaturii şi artei. În Tezele Comitetului Central al PCUS «50 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie» se subliniază pe bună dreptate: «Socialismul a deschis un câmp larg pentru dezvoltarea literaturii şi artei. În anii Puterii Sovietice s-a format arta realismului socialist, ale cărei trăsături distinctive sunt caracterul adânc norodnic şi partinitatea comunistă, umanismul revoluţionar şi conştiinţa civică, veracitatea(?) şi analiza profundă a realităţii, intransigenţa faţă de ideologia şi morala burgheză. Arta noastră se caracterizează printr-o înaltă exigenţă ideologică, prin intransigenţa faţă de tot ce împiedică mişcarea înainte, prin spirit de inovaţie şi căutări curajoase în domeniul artei. Arta sovietică reflectă calea istorică a norodului sovietic, faptele lui eroice în lupta lui pentru construirea comunismului. S-a format un nou tip de om de artă, care vede menirea sa de cetăţean în a fi participant la făurirea lumii noi». O ilustrare grăitoare a marelui adevăr, pe care-l conţine această succintă caracterizare a literaturii şi artei sovietice multinaţionale o constituie şi succesele obţinute pe acest tărâm în republica noastră. Am ascultat cu multă satisfacţie şi un sentiment de îndreptăţită mândrie cuvântarea tov. A. N. Cosîghin la recenta adunare solemnă a Comitetului orăşenesc de partid Chişinău şi Sovietului orăşenesc de deputaţi ai oamenilor muncii cu prilejul înmânării ordinului Lenin capitalei republicii, cuvântare, în care se dă o înaltă apreciere a acestor succese: «La dezvoltarea culturii poporului moldovenesc aduce o contribuţie demnă intelectualitatea de creaţie din republica dumneavoastră - scriitorii, compozitorii, artiştii plastici, actorii de teatru şi cinema, pe care-i cunoaşte şi-i apreciază mult întreaga noastră Patrie imensă». Aceste strălucite realizări vine să le confirme şi comunicatul Comitetului republican pentru Premiile de Stat, ce se publică în ziarele de astăzi. Înaltul titlu de laureat încununează astăzi truda şi talentul a încă cinci dintre cei mai străluciţi exponenţi şi cei mai demni reprezentanţi ai literelor şi artei moldave. Poetul-academician Andrei Lupan primeşte titlul de laureat pentru culegerea de versuri - «Legea găzduirii». Apărută la Editura «Cartea Moldovenească» în 1966, placheta aceasta înmănunchează rodul inspiratei trude din ultimii ani a fruntaşului şi veteranului slovei artistice sovietice moldoveneşti, precum şi 16 poezii, scrise în condiţiile grele ale anilor 30, când Andrei Lupan şi-a început calea de poet şi revoluţionar. Atât poeziile din ultimii ani, caracterizând remarcabilele realizări actuale ale poetului, cât şi ciclul «Caete de altă dată» văd pentru întâia oară lumina tiparului într-un volum, iar multe din poeziile noi, cât şi întreg ciclul de versuri scrise până la 1940, sunt în genere pentru prima dată propuse atenţiei cititorului. Cel mai «vechi» dintre stihurile incluse în plachetă e scris în 1932, cel mai «proaspăt» - în 1966, dar toate laolaltă ne dezvăluie tabloul unui drum poetic, care ne impresionează nu numai prin rodnicu-i prinos la dezvoltarea literelor noastre, prin semnificaţia sa artistică şi estetică, ci şi prin consecvenţa-i ideologică, ceea ce vine să-i alăture valorii literare a cărţii şi un incontestabil prestigiu moral. «Legea găzduirii» e o fericită continuare a volumelor «Poezii», «Meşter faur» şi «Frate al pământului» - cărţi, care au lăsat o brazdă adâncă pe ogorul literaturii sovietice moldoveneşti, au fost, în multe privinţe, deschizătoare de drumuri pentru poezia noastră. Tot odată placheta ne dezvăluie noi faţete ale creaţiei poetului, se distinge prin profunzimea şi multilateralitatea investigaţiilor şi varietatea mijloacelor artistice, care chezăşuiesc reuşita acestor investigaţii. E o carte sobră şi matură, înţeleaptă şi generoasă, o carte, în care reflecţia filosofică şi evocarea lirică, pregnanţa detaliului şi laconismul expresiei, naraţia sa savuroasă şi umorul sănătos, şfichiul satiric şi gingăşia evocării, temperamentul de tribun şi vigoarea confesiunii intime se află într-o bună vecinătate şi se complectează reciproc. Premierea volumului «Legea găzduirii» nu e numai o înaltă apreciere, dată uneia dintre cele mai serioase reuşite ale poeziei noastre, ea vine să sublinieze tot ce a însemnat şi înseamnă creaţia lui Andrei Lupan pentru literatura şi cultura noastră. Titlul de laureat i se conferă lui Ion Druţă pentru romanul «Balade din câmpie», piesa «Casa mare» şi nuvela «Ultima lună de toamnă». Fiecare din aceste lucrări are o importanţă principială pentru dezvoltarea de mai departe a literaturii noastre, se distinge prin caldu-i umanism, prin profunzimea investigaţiei psihologice, prin subtilu-i umor şi pătrunzătoru-i lirism, printr-o rară fineţe şi neîntrecută măiestrie artistică. Dacă prin distingerea cu Premiul de Stat a lui Andrei Lupan se aduce un binemeritat omagiu poeziei sovietice moldoveneşti - genul cel mai cu «stagiu» al literaturii noastre, decernarea acestui premiu lui Ion Druţă nu e numai o recunoaştere a excepţionalelor merite ale talentatului şi cunoscutului scriitor, creaţia căruia e pe bună dreptate îndrăgită de mii şi mii de cititori, ci şi o elocventă mărturie a serioaselor realizări obţinute în ultimii ani de proza şi dramaturgia noastră. Se cuvine să menţionăm, că maturizarea prozei moldoveneşti, ieşirea ei pe arena unională şi internaţională e legată în modul cel mai strâns de opera acestui eminent scriitor, după cum renumele dramaturgiei noastre e chezăşuit, în primul rând, de piesa «Casa mare», iar faima cinematografiei noastre se datoreşte în bună parte răsunătorului succes al filmului «Ultima lună de toamnă». Minunata nuvelă, care a prilejuit crearea acestui film, face acum ocolul lumii nu numai prin intermediul cinematografiei (premiul obţinut la Mar del Plata, «Grand prix» la festivalul de la Cannes al filmelor pentru tineret), ci şi «de sine stătător», adică pe cale editorială. În ultimul an nuvela a apărut la Berlin şi Varşovia. Suntem convinşi, că «geografia» meleagurilor, unde creaţia lui Ion Druţă se bucură de un binemeritat succes, se va lărgi tot mai mult, că opera sa va mai câştiga încă mulţi noi prieteni şi admiratori ai literaturii noastre. Cu succese dintre cele mai frumoase întâmpină marea sărbătoare artiştii noştri plastici. Premiul de Stat al anului de faţă i s-a decernat cunoscutului pictor, membru-corespondent al Academiei de arte plastice a Uniunii RSS Leonid Grigoraşenco. Înalta distincţie încununează astăzi marea şi inspirata-i trudă asupra tablourilor executate în acuarelă şi stampelor din seria «Pentru Puterea Sovietelor». Istoria meleagurilor noastre, lupta eroică a poporului moldovenesc sub drapelul victorios al Marelui Octombrie se află de acum de mulţi ani în centrul preocupărilor talentatului pictor. Cele mai izbutite şi mai reprezentative dintre creaţiile seriei menţionate cu Premiul de Stat au fost expuse la Montreal, la expoziţiile de pictură moldovenească de la Plovdiv şi Riga, la Expoziţia unională de stampe şi pretutindeni s-au bucurat de o caldă primire şi elogioase aprecieri. Noile realizări ale lui Leonid Grigoraşenco sunt pătrunse de patos cetăţenesc şi spirit partinic, poartă amprenta unei marcante individualităţi artistice, constituie o contribuţie serioasă la dezvoltarea artei plastice sovietice moldoveneşti. Premiul de Stat încununează astăzi inspirata trudă a unuia dintre cei mai talentaţi compozitori ai republicii noastre - Gheorghe Neaga. Acest premiu i s-a decernat pentru preţioasa sa contribuţie la dezvoltarea muzicii contemporane moldoveneşti - Simfonia a doua. O trăsătură distinctivă a creaţiei lui Gheorghe Neaga e caracterul ei profund naţional, legătura organică cu tezaurul folclorului nostru. Fidelă celor mai frumoase tradiţii muzicale ale poporului nostru, Simfonia a doua e în aceiaşi vreme ancorată în contemporaneitate şi e cu adevărat modernă. Ea poartă amprenta unei puternice individualităţi, e rodul unor îndrăzneţe căutări, a unei armonioase viziuni artistice şi a unei concepţii muzicale optimiste şi integre. Gheorghe Neaga nu «vânează» efecte ieftine, melodramatismul îi este absolut străin. Sobrietatea şi căldura Simfoniei sale au cucerit auditoriul atât la noi în republică, cât şi la Moscova, Riga, Odesa. Ne bucură faptul, că fiind un artist cu profil bine conturat, cu o voce şi o viziune ce-i aparţine numai lui, Neaga-junior vine tot odată să continuie nobila tradiţie a regretatului său părinte - compozitorul Ştefan Neaga, unul dintre ctitorii muzicii sovietice moldoveneşti. Luând în consideraţie succesele remarcabile ale actorilor de teatru şi cinema, ale dansatorilor şi cântăreţilor noştri, ale întregului detaşament de talentaţi oameni de artă, care propagă cu inspiraţie şi măiestrie jocul, muzica, dramaturgia poporului nostru, ducându-le faima pe întregul glob, Comitetul Central al PCM şi Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti au instituit un premiu special pentru interpreţi. Primul, căruia i-a revenit marea cinste de a fi distins cu acest premiu, e conducătorul artistic al «Fluieraşului», eminentul dirijor şi solist-instrumentalist, artist al poporului din RSSM - Serghei Lunchevici. Premiul i s-a decernat pentru strălucitul program de concert, consacrat semicentenarului Marelui Octombrie, şi interpretarea măiastră, profund emoţionantă şi denotând o rară virtuozitate a pieselor muzicale. Bagheta magică şi arcuşul făcător de minuni ale maestrului Lunchevici şi-au cucerit un bun renume peste tot. Artistul e mereu în drum, mereu în căutare, e pătruns de sentimentul marilor răspunderi ale unui om de artă. Şi n-avem nici o îndoială, că înalta şi binemeritata apreciere, ce-o primeşte astăzi, îl va însufleţi la noi eforturi, că vom mai avea încă de multe ori prilejul de a savura tot noi şi noi reuşite ale darului său ales şi purtător de bucurie pentru oameni. În total pentru Premiul de Stat al anului de faţă au fost, după cum se ştie, înaintate nouă candidaturi. Mărturisim, că nu ne-a fost uşor să ne decidem, dat fiind, că toate lucrările înaintate la premiu constituie un aport serios la dezvoltarea artei şi literelor noastre şi rezistă unei selecţii dintre cele mai exigente. Să luăm, bunăoară, romanul lui Ion C. Ciobanu «Podurile». Prin larga-i respiraţie epică, prin bogăţia şi autenticitatea galeriei de chipuri zugrăvite în mod convingător, prin belşugul copleşitor al detaliilor artistice, luate din viaţă şi denotând nu numai o cunoaştere adâncă a ei, ci şi un ochi scriitoricesc, care ştie să observe cu precizie şi un talent în măsură să redee cele observate cu o măiastră siguranţă de condei, prin semnificaţia socială şi mesajul profund uman, prin limba mezoasă şi cu adevărat norodnică, romanul s-a impus atenţiei a mii şi mii de cititori. Comitetul a satisfăcut rugămintea lui Ion C. Ciobanu de a amâna discutarea romanului, până când va finisa cartea a doua a «Podurilor», asupra căreia lucrează în timpul de faţă. Să-i dorim, deci, talentatului prozator spor la muncă şi să aşteptăm roadele acestei munci cu încrederea şi răbdarea cuvenită. Comitetul n-a putut supune unei minuţioase analize opera talentatei şi cunoscutei pictoriţe Valentina Rusu-Ciobanu, întrucât majoritatea lucrărilor ei, înaintate pentru Premiul de Stat, se află actualmente în străinătate, la prestigioase expoziţii internaţionale. Iată de ce comitetul a hotărât să transfere candidatura Valentinei Rusu-Ciobanu pentru anul viitor. Se cere remarcată munca unui alt reprezentant talentat al detaşamentului nostru de artişti plastici - pictorul emerit din RSSM Igor Vieru. Seria de gravuri în linoleum «Inima cântă», tripticul «Dalbe flori», «Mama câmpului», «Casă părintească», ilustraţiile pentru volumul «Păcală şi Tândală» se disting prin pronunţatul lor colorit naţional şi printr-un limbaj poetic pregnant şi sugestiv. Sunt de asemenea bine cunoscute şi strălucitele succese ale unuia dintre cei mai talentaţi maeştri şi cei mai inspiraţi interpreţi ai jocului moldav - artistul poporului din RSSM Spiridon Mocanu, care s-a bucurat de o entuziastă primire pe zeci de scene din ţara noastră, precum şi în România, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Siria, Liban, America Latină. Realizările sale au intrat de acum demult în tezaurul nostru coreografic şi i-au adus pe bună dreptate titlurile de Laureat al festivalurilor unional şi mondial ale tineretului şi studenţilor. Dezbaterile plenarei comitetului nostru au decurs în atmosfera unei sporite exigenţe şi a unei chibzuite şi serioase cumpăniri a tuturor plusurilor şi minusurilor fiecăreia dintre lucrările discutate. În responsabila noastră muncă selectivă am fost ajutaţi de opinia publică şi presă. Tuturor acelora, care ne-au ajutat cu sfaturile şi sugestiile lor, le aducem pe această cale recunoştinţa noastră şi ne exprimăm nădejdea, că ne vor onora şi pe viitor cu activul şi binevoitorul lor concurs. ...Aşa dar, Comitetul republican pentru Premiile de Stat şi-a rostit hotărârea, numindu-i pe cei mai demni dintre demni şi pe cei mai buni dintre buni. Să-i felicităm, dar, din tot sufletul şi să le dorim spor la muncă spre binele şi propăşirea literaturii şi artei noastre, care au fost, sunt şi vor fi mereu alături de popor şi în slujba lui întotdeauna. Ia. S. GROSUL, prezidentul Academiei de Ştiinţe din RSSM, membru al Commtetului repubpican pentru Premiile de Stat al RSS Moldoveneşti |
See also: