art. "Poezii şi poeme de V.Maiakovski în traducere moldovenească" (atitudini critice faţă de traducerile lui I.Creţu şi A.Lupan)


art. "Poezii şi poeme de V.Maiakovski în traducere moldovenească" (atitudini critice faţă de traducerile lui I.Creţu şi A.Lupan)
the original: (235KB)	Author : Panfil Vera - critic literar, prozatoare
updated: 2006-06-14 08:39:42

CRITICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

Poezii şi poeme de V. Maiakovski în traducere moldovenească

Nu demult a ieşit de sub tipar un volum de poezii şi poeme ale lui Vladimir Maiakovski, traduse în limba moldovenească. Editura de Stat a Moldovei dă pentru întâia dată cititorului moldovean o culegere de opere alese ale «celui mai bun şi celui mai talentat poet al epocii noastre, sovietice» (I. V. Stalin).
După cum se ştie, Vladimir Maiakovski a pus bazele poeziei sovietice, a trasat căile dezvoltării ei. Maiakovski este socotit, pe bună dreptate, întemeietorul poeziei realismului socialist.
Majoritatea traducătorilor lui Maiakovski au deamu la activul lor traduceri reuşite din operele marilor poeţi ruşi: Puşkin, Lermontov, Necrasov şi a. Aiasta i-a ajutat mult la împlinirea sarcinii de mare răspundere, pe care ei şi-au luat-o de data iasta. Dar a-l traduce pe Maiakovski, de bună seamă, nu-i un lucru uşor; nu-i aşa de uşor să redai manera lui artistică originală, bogăţia metaforelor, epitetele colorate şi expresive.
Recunoscându-li-se, pe de o parte, traducătorilor toate meritele în munca iasta de atâta însemnătate, trebuiesc totodată dezvăluite cât mai temeinic neajunsurile şi greşelile din textul moldovenesc, fiindcă scoaterea lor la iveală poate să ajute mult la desăvârşirea măiestriei traducerilor operelor artistice în limba moldovenească şi la înlăturarea greşelilor în ediţiile următoare.
Unele expresii din scrierile lui Maiakovski sunt folosite deseori în lecţii, referate, articole pentru ilustrarea artistică a cutărei ori cutărei idei politice ori sociale. Asemenea strofe trebuiesc traduse în aşa chip, ca în moldoveneşte ele să nu-şi piardă câtuşi de puţin înţelesul, chiar atunci, când sunt scoase din contextul întregii poezii.
De pildă, în strofa, deseori citată: «Iar eu din cerul poeziei mă arunc în comunism», cuvântul comunism trebuie neapărat păstrat. În traducerea poetului I.Creţu fraza iasta, luată izolat, nu poate fi înţeleasă: «Din cerul poeziei în el m-arunc eu» («Acasă»). Strofa din poema «Vladimir Ilici Lenin»: «Toată puterea mea răsunătoare de poet ţie ţi-o dau, clasă, care ataci» îi folosită deseori drept lozung îndrumător pentru arta sovietică. În traducerea poetului Andrei Lupan ea nu-şi păstrează pedeplin înţelesul şi pierde din puterea ei de expresie:

Cu arma cuvântului meu de poet,
Cu clasa întreagă eu merg la atac.

Maiakovski îi totdeauna concret în imaginile, pe care le crează, şi deaceea ele rămân puternic întipărite în conştiinţa cititorului. Totuşi, o serie de imagini au fost redate de traducători prin cuvinte de înţeles general. De pildă: «Noi dialectica n-am învăţat-o de la Hegel», - scrie Maiakovski, da traducătorii (Iurie Barjanschi şi I. Balţan) traduc: «Noi dialectica n-o învăţăm din carte». În poema «Bine!» Maiakovski scrie despre arderea în sobă a «cărţilor lui Shakespeare», da traducătorul (Iu. Barjanschi) vorbeşte îndeobşte despre arderea «volumelor de preţ». În aceeaşi poemă Maiakovski spune, că sub răpăiala vintovcilor a cădea degrabă Palatul Zimnii, în care s-au ascuns membrii Guvernului Vremelnic; în traducere iesă: «de vintovca lor degrabă or să fugă toţi burtoşii»(?!).
În poema «Vladimir Ilici Lenin» Maiakovski scrie, că Lenin, adresându-se soldaţilor cu chemarea să prefacă «războiul între noroade în război civil», le spunea: «Soldaţi! Burjuii vă vând şi vă pradă, ei vă trimit împotriva turcilor, la Verden, pe Dvina», adică pe toate fronturile războiului imperialist. În traducere se scrie simplu: «ei vă trimit din măcel în măcel».
În unele locuri cuvintele şi imaginile din original îs schimbate cu altele fără nici un motiv. De pildă, în poezia despre «Turnătorul Ivan Kozîrev», care a primit o locuinţă nouă cu odaie de baie, se vorbeşte despre duş, din care picură ploaia răcoroasă; traducătorul (P. Cruceniuc) a schimbat-o în ploaie măruntă.
În poema «Vladimir Ilici Lenin» strofa:

«Proletariat - sună greoi şi strâmt
Aceluia, pentru care comunismul îi o capcană»

îi tradusă:

«Comunism - ştiu, că sună greoi şi strâmt
pentru cei ce-l rostesc cu frică».

Uneori adăogiri de cuvinte schimbă cu totul imaginea din original. În poezia «Şase maici» Maiakovski compară guleraşele gofrate ale maicilor cu hârtie albă gofrată, în care se învălătuceau altădată la masa de paşte picioarele purcelului fript. Da traducătorul (I. Creţu) scrie despre maici:

«...iar feţele li-s mai albe ca brânza,
din care se fac cozonacii de paşti».

Asemenea schimbări de imagine se întâlnesc, mai cu seamă, în traducerea poemei «Bine!». De pildă, Maiakovski scrie despre un căpitan bat, că el seamănă cu o «bufniţă», ceea ce dă imaginea de om molău cu ochi tulburi. Da în traducere se spune: «Căpitanul s-a îmbătat de a ieşit din minte». La începutul capitolului 9 fraza: «În faţa republicii noastre stau bogaţii, cum s-o înţeleagă?» îi tradusă: «În faţa republicii noastre stau bogaţii cu mutra tristă». În capitolul 18 Maiakovski îi frământat de gândul: a reuşi oare cetăţeanul «de azi a republicii noastre» să construiască «comuna din fer şi lumină?». El se întreabă «Nu s-a cuibărit oare birocratismul, asemenea păiengenişului, în capul nostru?». În traducere, metafora iasta îi cu totul înlăturată şi-i schimbată prin una fără înţeles: «Nu staţi, ca cinovnici în dosul zidului?».
În munca de traducere multe schimonosiri provin din înţelegerea greşită a textului original. Asemenea greşeli întâlnim şi în culegerea, de care ne ocupăm. De pildă, în poezia «Acasă» îi vorba de însuşi Maiakovski, care, reîntorcându-se în Uniunea Sovietică cu vaporul «de dincolo de mări», stă culcat noaptea în cabină, frământat de gânduri. Spre deosebire de pasagerii distrăbălaţi ai lumii capitaliste, care petrec pe bordul vaporului, el se simte «zavod sovietic, care fabrică lumină şi noroc». Traducătorul (I. Creţu) n-a pătruns în înţelesul frazei şi scrie: «Iată, 'n drum spre băi, întins la soare... ». În felul ista întoarcerea acasă îi prefăcută în «călătorie la băi», noaptea s-a transformat în zi însorită, cabina strâmtă - în plajă.
În traduceri se întâlnesc şi unele greşeli mari de conţinut. De pildă, în poezia «Vladimir Ilici Lenin», Maiakovski spune, că în vreme ce muncitorii făceau cei dintâi paşi revoluţionari, inima şi gândul lui Marx s-au aprins cu o puternică flacără revoluţionară. În traducere însă se scrie, că Marx «aprinde în inimi pojarul chemării».
În aceeaşi poemă Maiakovski arată, că în întâiul război imperialist, nici o parte n-a ieşit la urma urmei biruitoare, că «a biruit doar tovarăşul Lenin»; în strofa următoare se lămureşte conţinutul biruinţei estea:

«Moloh imperialist!
A secat în noi răbdarea îngerească,
Rusia răsculată te-a străpuns
dela Tavriz şi până la Arhanghelsc».
Prin aiasta se arată, că biruinţa lui Lenin a fost străpungerea lanţului imperialist în urma întâiului război mondial. În traducere însă iese cu totul altceva.

«Rusie, răsculată te-ai aprins
dela Tavriz şi până la Arhanghelsc».

Tot în poema iasta traducătorul dă un lozung greşit:

«Proletari din toate ţările într-un partid uniţi-vă!»

Aşa lozung, ca toţi proletarii să se unească într-un singur partid, n-a fost şi nici nu putea să fie dat de Maiakovski.
O greşeală mare de înţeles îi făcută de traducător în poema «Bine!» în locul, unde se vorbeşte despre lozungul bolşevic de după revoluţia din februarie anul 1917, ca pământul să fie împărţit ţăranilor fără nici o amânare, numaidecât «la vară». În traducere iese, că se cere o lege, care «să dee pământ oricui».
S-ar putea aduce şi alte pilde, destul de numeroase, de lipsuri şi greşeli de traducere. Ele fac, ca operele lui Maiakovski în traducerea moldovenească să piardă mult din valoarea lor artistică, iar puterea de inrâurire a creaţiei poetului asupra cititorilor moldoveni să fie slăbită într-o măsură însemnată. Greşeli aşa de numeroase în redarea imaginilor artistice şi a conţinutului într-o carte, scoasă de sub tipar, nu pot fi nicidecum lămurite numai prin greutăţile, de care s-au lovit traducătorii în lucrul lor. Editura de Stat a Moldovei, cât şi redactorii lucrărilor, trebuie să dee dovadă de mai mult simţământ de răspundere faţă de asemenea lucrări. Traducerile trebuiesc numaidecât date de cu vreme la recenzenţi şi discutate, înainte de a fi date la tipar, la secţia de traducători a Uniunii scriitorilor sovietici din Moldova.
Totuşi, alături de părţile slabe, poeziile şi poemele traduse au şi multe strofe, care redau în chip reuşit conţinutul şi forma artistică a originalului. Ele or fi citite, fără îndoială, cu mare interes şi mulţămire, ajutând la educarea cititorilor în duhul comunismului. În operele estea poetice cititorii or găsi exprimate cele mai bune trăsături şi simţăminte ale epocii noastre socialiste: eroismul neclintit în luptă pentru interesele norodului truditor, dragostea nemărginită faţă de Patria sovietică, entuziasmul creator al muncii paşnice, ura neîmpăcată împotriva exploatatorilor.
Poeziile «Ultima pagină a războiului civil», «Tovarăşului Nette - vaporului şi omului», «Cântec de zece ani» proslăvesc pe eroicii apărători ai Patriei socialiste împotriva duşmanilor dinnăuntru şi dinafară. Munca creatoare dela fabrici şi depe ogoare este cântată în poeziile «Despre Kuzneţkstroi şi oamenii Kuzneţkului» şi în «Marşul roadei». Poeziile «Broadway», «Black and White», «Şase maici» sunt satire usturătoare, care demască caracterul antinorodnic al «democraţiei» burgheze, minciuna aşa ziselor «slobode democratice» în lumea capitalistă, falşul civilizaţiei şi moralei Asfinţitului.
Operele lui Maiakovski sunt traduse deamu în 47 limbi felurite, şi numărul cititorilor lui creşte necontenit, mobilizând masele largi truditoare la lupta pentru pace şi progres, împotriva puterilor reacţionare imperialiste. Poeziile şi poemele lui Maiakovski, traduse în limba moldovenească, or găsi, fără îndoială, o răspândire largă printre cititorii moldoveni.

Vera PANFIL