"O lămurire la o nedumerire" (replică la Nota Comitetului de Conducere a USM publicată în “Literatura şi Arta” 1988)

	~1988
"O lămurire la o nedumerire" (replică la Nota Comitetului de Conducere a USM publicată în “Literatura şi Arta” 1988)
the original: (181KB)	Author : Lupan Andrei - scriitor, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova(1946-1955; 1958-1961)
updated: 2007-04-15 18:03:09

O lămurire la o nedumerire

Trezeşte nedumerire atitudinea unor scriitori - membri
ai acestei Comisii /Andrei Lupan, H.Corbu, E.Botezatu/,
de la care se aşteaptă acţiuni decisive,dar care au refuzat
să semneze Scrisoarea deschisă.
Nota Comitetului de conducere US

Nu mă pot dumeri de unde vine nedumerirea dumneavoastră. Eu doar am sunat la conducerea uniunii şi am vorbit cu oameni reali de prima şi de a doua răspundere şi le-am lămurit că mă abţin de la iscălitură. Pricina, am spus, e numai una. Sunt membru al "acestei Comisii" /cum se exprimă Nota/, întărit prin hotărârea forurilor superioare şi socot că nu e drept să mă grăbesc cu afirmarea opiniei personale. Comisia e angajată într-o muncă de foarte grea răspundere şi trebuie consolidată. Ea trebuie să-şi impună răspunderea solidară. Dacă nu vom ajunge la un asemenea mod de lucru atunci şi rezultatele pot fi ştirbite sau chiar compromise.
În lumina sus numitei "nedumeriri" eu socot că ar fi înjositor, atât pentru mine cât şi pentru ceilalţi tovarăşi vizaţi, ca să ies acum şi să-mi spovedesc poziţia. Nu mă îndoiesc că "oamenii de bunăcredinţă" sunt de mult şi foarte bine lămuriţi în privinţa aceasta.
S-ar cuveni să termin aici, dar nu pot trece pe lângă o apariţie de-a dreptul primejdioasă care se vădeşte în discuţiile arzătoare pe care le ducem. Mai ales când e vorba despre limba literară şi despre alfabet. E duhul de excesivă intoleranţă faţă de opinia contrară. Şi ... dacă ar fi numai atât! Apar învinuiri netovărăşeşti care trebuie să ne pună în gardă. Am auzit mai deunăzi la televiziune vorbind tineri studenţi despre "trădătorii de neam" care nu frecventează cursurile în moldoveneşte. Formula e luată din paginile gazetelor unde am întâlnit-o de nenumărate ori. Tinerii mai pot greşi, dar condeiele îmbătrânite sunt datoare să ştie din ce arsenal e împrumutată această formulă de foarte neagră pomină.
Noi vom strica totul dacă în domeniul acesta nu vom cultiva discuţia de limpezire a adevărului şi a convingerii. Avem a mobiliza milioane de oameni, bătrâni şi tineri, muncitori, ţărănime din toate satele, începând de la Lipcani şi Cahul.până la Tiraspol şi Râbniţa. Intelectualitatea republicii e chemată să devină promotorul cel mai temeinic al schimbărilor reale. Trebuiesc treziţi la setea acestei înnoiri, trebuiesc luminaţi şi însufleţiţi la greul şi îndelungul efort al înnoirii. Şi la bucuria rezultatelor râvnite, a afirmării personale şi naţionale în cultură, în cărturărie.
Cum vom face asta? Nu vreau să vorbesc despre organizare socială şi de măsuri administrative. Mă gândesc la convingerea oamenilor, la opţiunea lor conştientă: să fie pentru şi să se angajeze cu încredere maximă în propriul lor interes.
Un asemenea lucru se poate realiza prin discuţia tovărăşească şi prin cumpănirea justă a faptelor şi a argumentelor. Numai prin atragerea în discuţie a celor interesaţi putem limpezi adevărul şi putem spulbera neînţelegerea şi nedumeririle. Socot că gazetele şi mai ales cele activ angatate, ca LA numai în cazul acesta pot face lucru rezultativ. Să fie atraşi, să fie chemaţi cu interes tovărăşesc anume acei oameni de bună credinţă care au rezerve, au îndoieli, au chiar convingeri contrarii... Cu aceştia să fie angajate dezbateri reale, la obiect pe orice caz şi problemă. Nu există altă cale de propagare şi de convingere în masele largi decât asemenea convorbiri de durată şi de efectivitate. Să purtăm discuţiile, disputele, încurajând lumea şi înţelegând-o. Fără răbdare şi fără tact propagandistic aici nu se poate face nimic. Dacă vrem să răzbim cu adevărul în masele largi, nu mă îndoiesc că acesta e singurul mod de a acţiona. Pot apărea polemici în cazuri de ciocniri de tendinţe nesănătoase. Asta e altă vorbă. Dar a căuta să birui aici prin intimidări şi prin cnocaut publicistic, înseamnă a-ţi tăia creanga de sub picioare.