Extrase din "Întrebări literari" (1928-1930), Tiraspol

	1930
Extrase din "Întrebări literari" (1928-1930), Tiraspol
the original: (97KB)	Authors : Vainberg I. Lehtţir Samuil - scriitor
inserted: 2007-02-02 08:05:10

Vainberg I. şi Lehţîr S.

ÎNTREBĂRI LITERARI /1928-1930/

ÎNNAINTICUVÎNTARI: Octiabriu mari o prifăcut Rusia vechi, fostu ostrov a noroadilor, în soiuzu slobod di respublişi sfatnişi soţîalistişi. În rezultatu revoliuţîii din Octiabri massîli munşitoreşti hotărît a tuturora noroadi, cari locuiesc în SRSS, nu numa s-o slobozît di asupriria îndoitî, cum din partia burjuazîii maristăpînitoari rusăşti aşa şî di burjuazîia lor naţionalî, dao încî şî o prinit putinţa lumicî pintru a-ş disfăşura nimaivăzut di grabnic cultura lor naţîonalî după formî şî soţialistî după cuprins.
Tipariu, cari esti o armî a sîngurîcritişii temeinicî proletari, păre, cî trebuia sî disfăşurezî-n întîiu rînd sîngurîcritica lui nuntricî.
În împrejiurărili şelia, cînd noi în SRSS ninijloşit am întrat în statu soţîalizmului, în împrejiurărili năvăliri răsfrînti a soţîalizmului la tot frontu pisti elementili capitalistişi, în împrejiurărili treşirii la colectivizaria dilaolaltî şî-n sprijînu ii la lichidaria bogătăşîmii ca pi clas, în împrejurărili luptii nimaivăzut ascuţîti clasnişi, mai mult dicît cîndva altîdatî trebueşti lupta înfocatî cu duşmanu di clas la toati fronturili.
Literatura noastrî-ncî şi păn amu n-o putut sî sî prizîdiascî pi aesti reişi soţîalistişi. A.Pohinin/Tirişpolia 5-XII anu 1930./

Literatura nouî-nlăturiazî toati ivirili idealistişi şî duşi o luptî-mpotriva rămăşîţîlor teoretişi, rămasî din teoria "Iscusnişiia pintru iscusnişii".
Slobozîria noroadilor din SRSS diştiaptî o mari răpizalî spri înjioraria culturnicî chiar şî-ntri noroadili şeli mai-nnapoeti. p.12
I.Vainberg şî S. Lehţîr

Noi n-avem literaturî şî din vremia di-nainti di revoliuţîi. ...Îi ştiut, cî-i greu - noi n-avem în trecutu literaturii ninic dianostru. Noi n-am avut dianostru moldovinesc, stilu şî limba, cît înscris, aşa şî-n tipărit - stil şi chiar a poeţîlor ş-a scriitorilor burjuaznişi moldovineşti. p.16 I.Vainberg

Literatura noastrî moldoviniascî, trecînd drumu ii greu şî schinos, ş-o prăpădit aţa şeia, cari o liagî cu trecutu ii. p.19. S. Lehţîr.

La noi în Moldova Sfatnicî literatura deghe numa sî coşăşti. Noi încî n-avem stînga scriitorilor proletari. Chiar încî nu toţ scriitorii şî poeţîi noştrii s-o format, disfîrşit, nu numa din partia hudojnicî, da chiar şî din punct di videri clasnic, încî nu toţ ş-o lămurit toatî zădaşia hoabii di astîz. p.45. I.Vainberg.

Noi trebu aşa sî ni aşăzăm pi lucru nostru, ca şei mai glavnicî ţîntî s-o avem pi şetitoriu nostru cu slabî ştiinţî di carti, pi şetitoriu slab prigătit di şetiria cărţîi moldovineşti, ca şel mai glavnic loc în literatura noastrî s-o aibî cartia copchilăriascî. Numa cu puterili-ntorlocati a organizaţîilor profesîonali, cu toatî obştimia moldoviniascî noi om pute a-nrădăşina cartia noastrî în massîli munşitoreşti a Moldovii Sfatnişi.

Comisîia Ţăntralî Ucrainiascî pintru a rîdica amintelnicu lui M.Coţiubinschi s-o mai îndreptat c-o chemari cîtri aşăzămînturili culturnişi şî obştimia din RFSR, RASSM, Crîm şî obştimia din Galiţia, Bucovina, Canada, America dila nezunopţîi şî a.m.d, pintru a lua parti în rîdicaria unului amintelnic lui M.Coţiubinschi.