"Scrisoare la redacţie" (în legătură cu stilul lingvistic în publicistică)

Ziarul "Cultura Moldovei", Chişinău
"Scrisoare la redacţie" (în legătură cu stilul lingvistic în publicistică)
the original: (146KB)	Author : Lupan Andrei - scriitor, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova(1946-1955; 1958-1961)
updated: 2007-04-15 18:16:15

Scrisoare la redacţie

Dragi tovarăşi!

Are "Cultura Moldovei" CALITĂŢI destule, printre care, cu inimă uşoară, aş putea număra nivelul literar susţinut, ascuţimea şi principialitatea în punerea problemelor, vioiciunea textelor, etcetera, etcetera. În ce mă priveşte pe mine, cred că anume de asta m-am obişnuit să aştept fiecare număr şi să-l citesc cu interes. Probabil, că foarte mulţi alţi cititori ar putea spune tot aşa. Dar de ce lansaţi uneori năzbâtii, care îl supără pe abonat şi pot face gazeta de ocară? De ce lăsaţi fără atenţie să treacă scamatorii de limbă de felul celor, să zicem, din articolul "Fără partituri, fără reproducţii, fără placaj", publicat în "Cultura Moldovei" N 54? Recitiţi-l, vă rog, şi spuneţi, în ce stil păsăresc este scris? Ce minte întortocheată, voind să spună, de-o pildă, că problema, de care se ocupă, este destul de veche, nu poate face asta decât cam aşa: "Coloanele ziarelor s-au oferit în repetate rânduri a elucida chestiuni, ce ţin de predarea desenului". Apoi: "O situaţie similară ni se prezintă şi la predarea desenului. Conform programului, învăţătorul trebuie să demonstreze pe parcursul predării reproduceri..." Cum vă pare? Eu nu spun că n-am înţeles nimic. Sucindu-mi mintea, după bombastica acestor fraze, m-am dumerit până la urmă, că lipsesc materialele demonstrative la predarea desenului. Sau, cel puţin acesta este gândul, pe care îl întunecă articolul, făcând din el cogemite de "situaţie similară, care ni se prezintă conform programului, pe parcursul predării!" Auziţi, cum zbârnâie? Ca o adevărată morişcă de speriat proştii. Condei, nene!..
Aflăm mai departe, că "pe parcursul predării, lipseşte de asemenea şi plastilina", şi că asta tot nu-i bine. Dar şi asta n-o spune tronc, aşa ca profanii, dar, dă, cu stil literar ales, ca să ştiţi, cu cine avem de a face. Aşa dar lipsa plastilinei "cauzează un prejudiciu serios îndeplinirii programului". Aţi citit cândva în filosofie despre cauză şi efect? Era cam greu de înţeles? Acuma îmi vine a crede, că anume despre asta mergea acolo vorba, despre lipsa plastilinei, care cauzează prejudiciu. Aicea condeiul savant a ajuns la o aşa adâncime, că dai din umeri şi nu mai ai ce-i face. Vorba ceea: "Miroase a Sorbonă!"
Ascultaţi acum capitolul de încheiere: "Rămânem cu speranţa, că vor fi întreprinse măsuri efective şi neîntârziate pentru remedierea neajunsurilor susarătate..." Aici de acum se simte mai puţină speculaţie filosofică, în schimb avem parcă adierea şedinţelor istorice de la ONU, sau stilul notelor diplomatice de însemnătate mondială. Dar noi, profanii, ziceam: nu-i plastilină. Iaca ce înseamnă să ai condei! Nu toţi pot face asemenea scamatorii. A fost unul, Rică Venturiano, de la Vocea Patriotului Naţionale. Să fi apărut condeie mai tari decât junele competinte al lui Caragiale? Aspiră cineva la recorduri de condei, de care au râs oamenii veacului trecut? În orice caz, articolaşul despre care scriu, are un fond de maimuţăreală sforăitoare, care divulgă lipsă de cultură şi bun simţ. Vrasăzică, ar trebui "remediate neîntârziat" aceste neajunsuri, numite gogoaşe stilistice.
Pe limbă proastă se zice despre capră: straşnic se mai bâţâie, ca să arate, că are coadă. Asta-i treaba ei, ea nu scrie la gazetă. Dar noi să nu stricăm mintea şi gustul firesc literar al cititorului. Pentru că, recurgând mereu la păsăreasca arătată, am putea depăşi pe oamenii de treabă, care vor într-adevăr să-şi facă o cultură înaltă a graiului şi a scrisului în limba maternă. Şi atunci, folosind încă o frază înaripată din articolaşul cu pricina, am putea spune, că "de prisos este să deducem consecinţele".
Totuşi n-ar fi de prisos, ca SĂ LE DEDUCĂ redacţia.

Cu bună stimă de cititor.

Andrei LUPAN.

Nota redacţiei:

Problema, atinsă în scrisoarea poetului Andrei Lupan, e de mare importanţă şi depăşeşte cadrul unor simple observaţii, făcute pe marginea materialului, nefericit "prelucrat" de colaboratorul nostru. E vorba de lupta pentru o adevărată limbă literară, simplă şi pe-nţelesul tuturor, de lupta împotriva scamatoriilor de limbă şi a stilului bombastic, care mai caracterizează, din păcate, unele materiale, ce se strecoară în presa noastră.
Declarându-se de acord cu scrisoarea tovarăşului Lupan, redacţia ţine să asigure cititorii că va face totul, pentru ca "gogoaşele stilistice" să nu-şi mai găsească loc în paginile "Culturii".