Libertatea (A.Puşkin)
updated: 2007-08-02 08:43:20

		original: Вольность (А. Пушкин)
		translation: Libertatea (A.Puşkin)	Author: Lupan Andrei - scriitor, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova(1946-1955; 1958-1961)

LIBERTATEA Odă Dispari tu, fugi de sub priviri, Plăpândă zână a iubirii! Eu azi te chem să mă inspiri Pe tine, muză-a răzvrătirii. Să geamă ţarii când răzbate Cântarea ta de libertate! Te chem! Tu versul învechit Mi-l rupe şi-mi desfă cununa... Vreau libertatea să o cânt, Pe tropuri să stârpesc minciuna. Deschide-mi drumul ne-ntinat, Ca pentru galul din istorii, Pe care tu l-ai inspirat Cu imnul mândrei tale glorii. Stăpâni vremelnici, tremuraţi! Tirani ai lumii, groază vouă! Iar voi sculaţi la luptă nouă, Mulţimi de robi îngenunchiaţi! Dar, vai! Oriunde nu privesc, Văd numai bici şi suferinţă, Nedrepte legi ne stăpânesc Şi lacrimi curg de neputinţă; Doar silnicie şi cruzimi În ceaţa deasă a minciunii, Nedreaptă slavă pentru unii Şi lanţ de robi pentru mulţimi. Numai acolo nu răzbat Spre tron blesteme de urgie, Unde şi dreptul s-a legat Cu libertatea-n armonie; Unde de-asupra tuturor Veghează pavăza ne-nfrântă Ce-mparte bunuri sau osândă Cu paloş nepărtinitor. Iar cetăţenii ne-ntrerupt Cinstesc dreptatea ce-o ridică Cu braţul legii necorupt Nici de minciună, nici de frică. Stăpâni încoronaţi! - pe tron Vă suie legea, nu natura; Oricât de sus vă e făptura, Mai sus e veşnicul zacon. Şi vai de-acele seminţii, La care legile-s călcate Şi-s prefăcute-n silnicii De împăraţi sau de noroade. Acum la tine mă gândesc, Martir al marilor păcate, Care le-ai răsplătit pe toate Cu capul tău împărătesc. Nevolnic urcă eşafodul; E Ludovic descoronat, Şi tace legea şi norodul Lângă satâru-nsângerat. Privesc cu mărturie mută Neputincioşii săi urmaşi, La ritualul ucigaş, La gloata galilor tăcută. Răufăcător autocrat! Eu vă urăsc cu-nverşunare, Tot neamul vostru blestemat Şi-a ta coroană trădătoare. Eu cer, cu-ndreptăţită ură, Să-ţi văd copiii în mormânt, Tu, piază rea pentru pământ, Tiran, batjocura naturii. Când peste Neva în zenit Se-aprind luciri de stea târzie, Când fruntea omului trudit Spre somn de tihnă se îmbie, Atunci poetul mai veghează, Privind colosul de-n zadar, Palatul crâncenului ţar, Pustiu şi străjuit de groază. Aude-n noaptea de catran Cum trece Clio şi împarte Cumplite legi pentru tiran: Caligula-şi primeşte moartea. Mai vede bardul lămurit Cum stau la pândă criminalii, Numai în panglici şi medalii, Cu chipul hâd şi îngrozit. Şi tace straja la intrare, Şi-s gata punţile lăsate, Şi porţile sunt descuiate De mâini vândute, trădătoare. Ruşine! Ceasu-i blestemat! Apar sălbatici enicerii Şi cade-n geamăt de durere Smintitul cap încoronat. Luaţi aminte, împăraţi: Nu sunt nici temniţi, nici altare, Nici favoriţi răscumpăraţi, Să vă ferească de pierzare. Deci ţineţi capul aplecat, Voi cei dintâi sub legea dreaptă, Şi-atunci vă va păzi în faptă Poporul liber şi-mpăcat.

Published:

	Author	Book name	Publisher	Year	Page	Remark
	A.S.Puşkin	Opere alese (v.1)	Editura "Literatura artistică", Chişinău	1987	43

Printed:

Journal	Date
Ziarul "Moldova Socialistă",Chişinău	30.05.1973