art. "Primii laureaţi ai Moldovei" (decernarea Premiului de Stat al republicii lui E.Bucov, I.Bogdesco, E.Lazarev)

Ziarul "Cultura", Chişinău	15.10.1966
art. "Primii laureaţi ai Moldovei" (decernarea Premiului de Stat al republicii lui E.Bucov, I.Bogdesco, E.Lazarev)
originalul: (306KB)	Autor : Lupan Andrei - scriitor, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova(1946-1955; 1958-1961)
completat: 2006-06-27 12:15:01

PRIMII LAUREAŢI AI MOLDOVEI

Republica noastră inaugurează astăzi o înaltă distnicţie pentru oamenii cu merite excepţionale în munca de creaţie - titlul de Laureat al Premiului de Stat în domeniul literaturii şi artei. E un început, care ne bucură pe toţi, un semn nou de afirmare a culturii sovietice moldoveneşti în realitatea înfloririi culturale a întregii ţări. Se marchează încă o treaptă de creştere a talentelor creatoare, sub grija necurmată a Partidului Comunist şi a Guvernului Sovietic, se îmbogăţeşte prin asta tradiţia sovietică a vieţii spirituale a poporului.
În fiecare an, în ziua de 12 octombrie, Ziua republicii, nume noi de oameni merituoşi vor continua şi vor împlini această carte de cinste. Vor apare, fără îndoială, opere noi, de reală valoare artistică, dintre care cele mai bune vor fi încununate cu Premiul de Stat al RSSM.
Prin comunicatul Comitetului republican pentru premii, tipărit azi în ziare, literatura sovietică moldovenească, arta plastică şi arta muzicală a republicii înregistrează primii trei laureaţi.
Emilian Bucov primeşte titlul de laureat pentru cartea de poezii «Zile de azi-zile de mâine», apărută la editura «Cartea Moldovenească» în 1965. Cea mai recentă operă a poetului dezvoltă la un nivel artistic superior capacităţile creatoare ale acestui talent recunoscut. Trăsătura fundamentală a cărţii este integritatea ei cetăţenească, spiritul combatant şi simţul de răspundere al poetului în faţa nenumăratelor probleme, care îl preocupă pe omul sovietic. Expresia artistică uneori voit reţinută şi constrânsă la forme laconice manifestă totuşi un neastâmpăr de căutare pozitivă, necesară pentru dezvoltarea poeziei.
Cartea e toată înrădăcinată în realitatea contemporană, pătrunzând prin motivul social în complicatele aspecte ale vieţii individuale interioare. Dacă e să numim un erou liric preferat de poet, acesta e cetăţeanul epocii comuniste, cu crezul, cu zbuciumul şi cu ascensiunea constantă pe linia Codului moral al constructorului comunismului. Cartea constituie o etapă nouă a romanticii revoluţionare bucoviene. Citind-o, regăseşti în ea aprofundat patosul major caracteristic pentru biografia poetică a autorului. Ea trage după sine cu dârzenie, pe un urcuş plin de asperităţi, întreaga operă luptătoare, începută cu acele versuri comuniste, care răzbăteau spre cititor în ilegalitate. Premiul acordat poetului Em. Bucov îi va chema pe cititori să treacă din nou pe una din primele magistrale ale poeziei noastre militante şi să însumeze lângă volumul premiat o serie întreagă de opere valoroase, care au ajutat enorm la creşterea literaturii sovietice moldoveneşti.
Ilie Bogdesco e distins cu Premiul de Stat pentru seria de gravuri în linoleum: «Patria mea», «Chemarea», «Cântecul», desenul «Protestul» şi ilustraţiile cu executarea artistică a cărţii «Punguţa cu doi bani» de Ion Creangă. Atât publicul larg, cât şi specialiştii recunosc pe drept cuvânt în acest eminent pictor al poporului un cântăreţ inspirat şi subtil al meleagurilor natale. El ştie să descopere în oameni caracterul şi mişcările esenţiale, în virtutea cărora eroii ating un înalt grad de tipizare. Siguranţa profesională de artist inspirat şi viziunea sa adânc personală selectează aspectele de covârşitoare rezonanţă a vieţii, imprimându-le semnificaţie de simbol. Executate la un nivel pilduitor de cultură, lucrările premiate cheamă intens spre acţiune creatoare, spre desăvârşire şi demnitate umană: ele descoperă poezia biruitoare a vieţii noastre sovietice. Cartea «Punguţa cu doi bani» e realizată de artist într-o caligrafie foarte unitară, în care duhul popular al lui Creangă se afirmă printr-o ingenioasă valorificare a tradiţiilor grafice moldoveneşti şi a liniilor moderne în ilustraţie. Lucrarea a fost distinsă cu Diploma de gradul I la concursul unional de grafică.
Larg apreciat de spectatori şi de muzicologi este baletul «Antoniu şi Cleopatra» pe muzica creată de compozitorul Eduard Lazarev, lucrare de asemenea încununată cu Premiul de Stat al republicii. În preţuirea înaltă a obştimii se subliniază pe drept cuvânt măiestria şi îndrăzneala creatoare, spiritul novator, care stă la baza baletului. În Chişinău, la Moscova şi în multe alte oraşe din ţară spectacolul s-a impus printre cele mai recunoscute creaţii ale muzicii sovietice. În discuţiile publice, care au precedat decernarea premiului, s-a elogiat limbajul contemporan, prin care autorul rezolvă coliziile dramatice şi caracterele istorice din nemuritoarea operă a lui Shakespeare. Intensitatea emoţiei în cazul de faţă, ca şi în altă creaţie valoroasă a autorului («Spada frântă» după «Strigoii» lui M. Eminescu), readuce cu putere suflul marilor drame umane în trăirea afectivă a contemporanilor. Şi în alte lucrări ale sale E. Lazarev s-a recomandat ca un talent cutezător, organic legat de spiritul vremii şi cu o concepţie creatoare limpede, sprijinită pe cultură şi convingere proprie.
Comitetul republican pentru Premiile de Stat a discutat şi analizat în total un număr de nouă candidaturi pentru a distinge pe aceşti trei maeştri ai literaturii şi artei noastre. Ne exprimăm convingerea, că decernarea a fost făcută în spiritul aprecierii largi date de către opinia publică şi presă, ea corespunde procesului îndelung de creştere şi afirmare a culturii sovietice moldoveneşti.
E firesc, ca cititorii să se întrebe ce apreciere a dat comitetul celorlalţi autori, operele cărora au fost înaintate la premiu. Mărturisim, că alegerea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cumpănire şi discuţie activă până în ultima instanţă a votului secret. Toate candidaturile înregistrate prezintă valori din cele mai recunoscute: ele au fost înaintate de colectivele de creaţie şi susţinute călduros de publicul larg. Când vorbim de cele mai bune realizări în literatura şi arta noastră din ultimii ani, fără îndoială, că pe primul plan se impun atenţiei cele nouă numiri ale candidaţilor discutaţi. Aprecierea comitetului rămâne cu totul pozitivă şi înaltă faţă de cartea de poezii a lui Grigore Vieru, faţă de curcubeul vibrant al luminilor omeneşti şi al frumuseţelor nebănuite ale naturii din tablourile lui Mihail Grecu, ca şi faţă de liniştita vigoare şi concentrarea patetică a sculpturilor academicianului Lazăr Dubinovschi. O operă subtilă de adâncă pătrundere şi de afirmare a umanismului sovietic au creat regizorul Vadim Derbeniov şi artistul Evghenii Lebedev în filmul «Ultima lună de toamnă», după scenariul lui Ion Druţă. O serioasă contribuţie la arta noastră muzicală este oratoriul «Cântecul zorilor» al compozitorului Vladimir Poleacov. Recunoscând toate aceste valori reale, care îşi deţin locul meritat în cultura republicii, comitetul a găsit just totuşi să aleagă şi să încununeze cu Premiul de Stat pe cele trei candidaturi cunoscute.
Amintim, că la alegerea făcută şi la preţuirea definitivă ne-au ajutat numeroasele răsunete din presă, recenziile, discuţiile şi părerile personale ale oamenilor muncii din republică. Le aducem pe această cale mulţumirile noastre pentru participarea activă şi calificată la munca întregului comitet.
După discuţii amănunţite comitetul a hotărât să transfere pentru anul viitor candidatura scriitorului Ion Druţă, cu povestirile din cartea «Piept la piept», înaintată de către conducerea Uniunii scriitorilor din Moldova. S-a recurs la asta pentru a da posibilitate organizaţiilor angajate să facă o pregătire mai complectă, ţinând seama de cerinţele Regulamentului şi de valoroasele lucrări recente ale autorului, care n-au fost incluse în lista actuală, dar pe care le-au propus cu insistenţă cititorii în discuţiile ce au urmat. Într-adevăr, candidatura lui I. Druţă a fost înaintată sumar, cu o anumită doză de neglijare a normelor, deşi organizaţiei scriitoriceşti i-a fost lămurit faptul, că chiar lucrările excepţionale nu pot fi primite, dacă au apărut cu mulţi ani de zile în urmă. Or, o mare parte din volumul «Piept la piept» o constituie lucrările, apărute acum 10-12 ani, care, deşi recunoscute ca valoare literară, excepţionale, n-au putut fi luate în discuţie. Pe de altă parte, cititorii şi recenzenţii au alăturat cu insistenţă la candidatură valoroasele opere mai recente ale autorului: piesa «Casa mare» şi romanul «Balade din câmpie», care au fost omise la înaintare. Ţinând seama de cerinţele motivate ale opiniei publice, Comitetul de premii a adoptat hotărârea justă de a amâna candidatura pentru anul viitor. Se dă astfel posibilitate comitetului de conducere al organizaţiei scriitoriceşti să-şi complecteze propunerea la nivelul real şi înalt al creaţiei din ultimii ani a scriitorului Ion Druţă.
Insistăm asupra faptului, că se primesc pentru premiu operele create în ultimii ani. Aceasta e o cerinţă acceptată, cu caracter obligator şi comitetul n-o poate neglija. Ea trebuie respectată pe viitor de către toate organizaţiile interesate, alături de toate celelalte prevederi ale Regulamentului.
Fără îndoială, că anii care vin vor aduce recolte noi de opere valoroase, ce vor candida la Premiul de Stat. Se vor desăvârşi formele de pregătire şi de înaintare, ţinându-se seamă de experienţa acumulată şi de propunerile primite. Munca acestui an ne bucură cu încununarea binemeritată a celor trei tovarăşi laureaţi.

Andrei LUPAN, preşedintele Comitetului republican pentru Premiile de Stat ale RSS Moldoveneşti.

See also:

-	Repertoriu -> Biografii, cărţi... -> Note biografice -> Bucov Emilian (scriitor)
-	Repertoriu -> Biografii, cărţi... -> Note biografice -> Bogdesco Ilie (pictor)