"De demascat până la capăt cosmopoliţii antipatrioţi"(de la adunarea organizaţiei de partid a USM, critici dure la adresa lui Ramil Portnoi şi altor critici literari) ( N57)

Ziarul "Moldova Socialistă",Chişinău	22.03.1948
"De demascat până la capăt cosmopoliţii antipatrioţi"(de la adunarea organizaţiei de partid a USM, critici dure la adresa lui Ramil Portnoi şi altor critici literari) ( N57)
the original: (533KB)
updated: 2007-04-15 14:26:39

De demascat pănla capăt cosmopoliţii-antipatrioţi
(Dela adunarea organizaţiei de partid a Uniunii scriitorilor din Moldova)

Zilele estea a avut loc adunarea organizaţiei de partid a Uniunii scriitorilor din Moldova, care a discutat întrebări "Despre articolele redacţionale ale gazetelor "Pravda" şi "Cultura i jizni" "Despre o grupă antipatriotică a criticilor teatrali". Referat a făcut secretarul organizaţiei de partid a Uniunii scriitorilor din Moldova tov. P. Darienco. Analizând rădăcinile şi temeliile ideinice ale cosmopoliţilor, referentul a arătat, că şi la noi în Moldova sunt un şir de cosmopoliţi, care duc un lucru duşmănos, antipatriotic. Referentul a arătat, că antipatriotul, cosmopolitul Altman, care conducea secţia literaturii moldoveneşti în Uniunea scriitorilor sovietici, în vremea aflării lui în Moldova, a avut o înrâurire directă asupra cosmopoliţilor din literatura moldovenească.
Cei de au luat cuvântul s-au unit pedeplin cu articolele gazetelor "Pravda" şi "Cultura i jizni" şi cu tezele temeinice ale referatului tov. Darienco, au scos la iveală activitatea antipatriotică şi metodele făţarnice, fariseice ale cosmopoliţilor, care acţionau în literatura moldovenească. Aiştea-s Portnoi, Balţan, Rugina şi copărtaşii lor Săpunaru, Barjanschi. Mascându-se, ei se dau drept "prieteni" şi "cunoscători" ai literaturii sovietice moldoveneşti, da, de fapt, se stăruiau prin toate chipurile să înăduşe şi să discrediteze tot ce-i nou, înaintaş şi pozitiv în literatura moldovenească. În creaţiile lor ei ascundeau prin toate chipurile rolul partidului bolşevic, batjocoreau tradiţiile mari ale literaturii şi artei noroadelor sovietice.
Lipsiţi de simţul mândriei naţionale sovietice, ei cu metode fariseice ponegreau cele mai bune opere ale literaturii moldoveneşti sovietice. Ei nu vedeau rolul mare educativ pentru literatura moldovenească al marilor clasici ruşi şi scriitorilor contemporani sovietici. Antipatriotul Portnoi, vorbind despre creaţia scriitorului moldovan Creangă, n-a spus nici un cuvânt despre înrâurirea mare a literaturii ruse asupra lui Creangă. Portnoi tăgăduieşte lupta de clasă atât în recenzia sa asupra lucrărilor lui Creangă, cât şi în alte lucrări ale sale. În "critica" lui asupra creaţiei scriitorilor moldoveni el distruge cele mai bune opere ale lui Canna, Lupan, Cruceniuc şi a.
Prin metodele lor de critică cu bâtca, cosmopoliţii - antipatrioţi atât în presă, cât şi prin activitatea lor, puneau piedici scriitorilor tineri talentaţi. Deatâta nu-i de mirare faptul, că vreme de doi ani Uniunea scriitorilor sovietici din Moldova n-a primit în rândurile ei nici un membru nou. Scriitorii începători din sate şi dela întreprinderi erau dezorientaţi, zăuşiţi, n-aveau ajutor în lucrul lor creator, fiindcă în calea lor stau cosmopoliţii şi ajutătorii lor (Portnoi şi Săpunaru în jurnalul "Octombrie", Balţan - consultant în Uniunea scriitorilor).
Scriitorul I.Canna în cuvântarea sa a arătat, că metoda de critică a lui Portnoi îi metoda Iudei. El parcă îl laudă pe scriitor, dar cu câteva fraze ucigătoare îl distruge cutotul. I.Canna îşi ridică cu ură glasul şi împotriva lui Balţan şi Barjanschi, care prin vorbe în culuare şi în ieşirile lor critice amestecă cu glod cele mai însemnate opere din literatura moldovenească, cum "Foc!" a lui Cutcoveţchi şi a.
I.Canna arată, că Săpunaru, care poartă biletul de partid, nu numai că n-a luptat împotriva cosmopoliţilor, cu care el lucra împreună, dar şi singur prin articolele sale, prin lucrul de fiecare zi ponegrea tot ce-i bun şi tot ce-i nou în literatura sovietichă moldovenească.
- Izgonind din rândurile noastre cosmopoliţii-antipatrioţi, noi om mişca şi mai mult înainte literatura noastră sovietică, om căpăta sporuri noi în lucrul nostru creator,- îşi mântuie cuvântarea tov. Canna.
Poetul F.Ponomari îşi ridică glasul său mânios împotriva fostei conduceri a Uniunii scriitorilor, care, neanalizând creaţia lui Portnoi, fără nici o lucrare publicată, l-a primit deadreptul în nembrii Uniunii.
- Aiasta, - spune tov. Ponomari, - ne arată despre tunchirea vegherii bolşevice în Uniunea scriitorilor.
În acele sfezi şi grupovşine, care era mai înainte în Uniunea scriitorilor, deasemenea în mare parte era mâna dăunătoare a antipatriotului Portnoi şi a părtaşilor lui.
Cosmopoliţii n-au ochi să vadă tot ce-i pozitiv, sovietic în literatura moldovenească. Despre aiasta ne vorbeşte faptul, că Portnoi nu recunoaşte, că pănla începutul anului 1940 în Moldova a fost literatură sovietică. El nu recunoaşte lucrările înalt patriotice ale lui Canna şi Corneanu pe tema colectivizării şi industrializării în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească. Balţan în articolul său pentru radio "Marele război pentru apărarea Patriei în literatura moldovenească'" deasemenea nu spune nimic despre lucrările adânc patriotice din vremea războiului ale lui Ponomari, Mospan, care a căzut pe front cu moarte de erou, şi a. Dar în schimb cu mare dragoste el citează în articolul ista poeziile lui... Balţan.
Tov. C.Suşcov spune, că la noi în Moldova critica literară a nimerit în mâna lui Portnoi şi companiei lui. Portnoi se dă drept cel mai bun cunoscător al criticii şi nu suferă critică la adresa lui. Îi mare vina colegiei de redactare a jurnalului "Octombrie", care îl ţine pe Portnoi la lucru în jurnal în calitate de consultant, "specialist" în operele literare, care se publică în jurnal.
Un rol dăunător pentru literatura moldovenească l-a jucat "criticul" Rugina, care prin şantaj şi afaceri mârşave ponegrea cele mai bune opere ale literaturii moldoveneşti.
- Demascând pănla capăt cosmopoliţii - duşmanii literaturii sovietice, scriitorii Moldovei or căpăta sporuri noi în împlinirea hotărârii Comitetului Central al PC(b) din Moldova despre literatura moldovenească, - spune în încheiere t. Suşcov.
Tov. Ia. Cutcoveţchi în cuvântarea sa a arătat, că cosmopoliţii şi ajutătorii lor se năpusteau asupra lucrărilor patriotice ale scriitorilor moldoveni. Tov. Cutcoveţchi arată, că între cosmopoliţii din literatura moldovenească era o unire strânsă: de ponegrit tot ce-i bun în literatura moldovenească şi de trecut cu tăcere ori chiar de lăudat ce-i negativ în operele părtaşilor lor.
- Mare înrâurire au avut cosmopoliţii şi asupra teatrului moldovenesc, - spune mai departe tov. Cutcoveţchi. - Iaca aşa fapt: împreună cu Corneanu am scris o piesă "În văile Moldovei" despre lupta partizanilor în vremea războiului, care a fost pusă cu spor pe scenă mai mult de 50 ori. Dar, sub înrâurirea criticii cosmopoliţilor, ea a fost scoasă din repertuar. Cârmuirea artelor îi datoare să ee toate măsurile, ca să izgonească elementele cosmopolitismului din teatrele noastre.
La sfârşitul cuvântării tov. Cutcoveţchi cheamă adunarea la veghere bolşevică şi de a demasca pănla capăt pe toţi antipatrioţii-cosmopoliţi.
- Cosmopoliţii vreme de mulţi ani, - spune tov. L.Corneanu, - dăunau literaturii moldoveneşti, mai ales scriitorilor tineri. Câtă mânie aveau cosmopoliţii impotriva a tot ce-i sovietic, patriotic se vede, măcar, din faptul, că cosmopolitul Rugina a ponegrit poeziile mele patriotice "Eu l-am văzut pe Kirov", "Moldovei Sovietice".
La noi, sub înrâurirea criticii cosmopolite se inăduşeau multe talente tinere. Aşa, bunăoară, tov. Darienco a scris o piesă "Într-un sat din Moldova", care ridică întrebări actuale ale gospodăriei săteşti şi care a fost premiată la concursul republican. Dar nici pănamu piesa nu se pune pe scena teatrului.
Uneori, - spune tov. Corneanu, - pe lângă Uniunea scriitorilor din Moldova îşi mai găseau adăpost aşa esteţi, ca Cezza şi Şraiber, care în scrierile şi în cuvântările lor la discuţiile literare reiesă din poziţii burgheze.
Sarcina noastră îi să măturăm tot gunoiul din lucrul nostru, să creăm o literatură adevărat sovietică.
O cuvântare plină de ură faţă de cosmopoliţii Portnoi, Balţan şi a. a ţinut tov. S. Şleahu, scriitor începător, muncitor din oraşul Chişinău. El a arătat, că cosmopoliţii îşi băteau joc de lucrările lui, învinuindu-l că el, Şleahu, scrie aşa, cum îi în viaţă.
- Aiasta m-a convins, că Portnoi şi Balţan nu stau pe poziţiile realismului socialist, dar eu nu găseam căi de ieşire, fiindcă ei operau şi în Uniunea scriitorilor şi în jurnalul ei. Afară de aiasta, Balţan îi un clevetitor duşmănos, un sclocinic, el mie-mi spune una, da altuia, alta. El n-are nimic comun cu viaţa şi năzuinţele norodului sovietic.
- Pe mine tare m-au înaripat, - sfârşeşte cuvântarea sa tov.Şleahu, - articolele din "Pravda" şi "Cultura i jizni", care demască pe cosmopoliţi, fiindcă eu personal am suferit dela lucrul lor mârşav. Pe mine mă bucură faptul, că, izgonind pe cosmopoliţi, noi om căpăta sporuri şi mai mari în literatura noastră sovietică.
Poetul B.Istru spune, că la Portnoi şi Săpunaru frazeologia pompoasă întotdeauna se împletea
cu metoda iezuită. Ei îl terorizau pe orişicine, care încerca să-i critice pe dânşii. Ei toţi, şi Portnoi, şi Săpunaru, şi Balţan, şi ceilalţi de teapa lor aveau o platformă ideologică unică, îndreptată împotriva literaturii sovietice, pentru a dezorienta norodul. În lucrul lor mârşav ei au ajuns pănla aceea, că cosmopolitul Rugina a murdărit cu glod cel mai bun fragment - introducerea din poema vestită a lui Em. Bucov - "Ţara mea".
- Trebuie de recunoscut, - spune tov. Istru, - că în rezultatul criticii dăunătoare a lui Portnoi, Balţan şi a. în teatrele noastre s-a născut o neîncredere în piesele originale moldoveneşti.
Cuvântări au mai ţinut Topelberg, Săpunaru şi a.
La adunare au luat cuvântul tov. Iliaşenco - înlocuitorul şefului secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului Central al PC(b) din Moldova, tov. Ipatenco - secretarul răspunzător al Uniunii scriitorilor sovietici din Moldova şi tov. Volcov - secretarul comitetului orăşenesc de partid din Chişinău.
Cei de au ţinut cuvântări au arătat, că cosmopoliţii au reuşit să acţioneze în literatura moldovenească în rezultatul lipsei de veghere bolşevică din partea comuniştilor şi a scriitorilor din Uniunea scriitorilor sovietici din Moldova. Ideologia cosmopoliţilor - aiasta-i ideologia imperialismului american, care tinde să distrugă orişice suveranitate naţională, să slăbească patriotismul noroadelor şi cu aiasta să puie ţările estea sub înrâurirea imperialismului american.
Comuniştii la adunare au arătat în cuvântările lor sarcinile luptei împotriva cosmopoliţilor-antipatrioţi, au însemnat, că trebuie de desfăşurat o critică bolşevică largă, obiectivă şi sinceră pentru a înlătura toate neajunsurile din calea dezvoltării largi a literaturii sovietice moldoveneşti. Organizaţia de partid a Uniunii scriitorilor, împreună cu toţi scriitorii, trebuie să lupte pentru a izgoni din rândurile scriitorilor pe toţi duşmanii literaturii sovietice moldoveneşti şi să ajute fiecărui scriitor în lucru, ca el să poată crea opere, dostoinice epocii staliniste.
Adunarea de partid n-a fost îndestulată deloc de cuvântarea lui Săpunaru. El nu numa că n-a recunoscut sincer greşelile lui mari, dar nici n-a criticat lucrul dăunător al lui Portnoi, cu care el lucrează împreună şi zilnic se sfătuieşte cu dânsul. În rezoluţia primită comuniştii au găsit de trebuinţă să fixeze, că la adunarea de partid viitoare să cerceteze în special întrebarea despre partiditatea lui Săpunaru, reieşind din învinuirile, care i-au fost înaintate lui.
În rezoluţia primită adunarea de partid salută şi susţine pedeplin presa noastră bolşevică, care a demascat activitatea dăunătoare, antipatriotică a grupei de cosmopoliţi burgheji. Adunarea a însemnat, că şi în literatura moldovenească s-au încuibat un şir de cosmopoliţi, care au adus o daună mare literaturii moldoveneşti.
Adunarea de partid a chemat pe toţi scriitorii comunişti şi pe cei fără de partid să lupte pentru dezrădăcinarea pănla capăt a cosmopoliţilor-antipatrioţi. "Distrugând cosmopoliţii - purtătorii ideologiei străine, burgheze, - se spune în rezoluţie, - noi om curăţi calea noastră pentru avântul de mai departe al literaturii sovietice, om împlini cu cinste sarcinile, puse în faţa noastră de partidul nostru bolşevic".
Cosmopoliţii, oameni fără neam şi patrie, înfăţăşătorii ideologiei burgheze, au vrut să arate, că la noi nu-i cultură socialistă după conţinut şi naţională după formă. Lepădăturile estea se năpusteau prin toate chipurile asupra lucrărilor celor mai însemnate ale scriitorilor sovietici, vrând să le distrugă. Dar aiasta nu le-a sporit.
Toţi oamenii cinstiţi sovietici mulţumesc partidului nostru pentru descoperirea şi demascarea antipatrioţilor - cosmopoliţi, care duceau lucrul lor dăunător în literatură şi artă. Norodul moldovenesc a izgoni pe toţi acei, care stau în calea dezvoltării literaturii lui.
Sarcina Uniunii scriitorilor din Moldova îi, ca să puie capăt la orişice lucru dăunător şi să izgonească din rândurile scriitorilor pe toţi duşmanii literaturii sovietice moldoveneşti. Nu-i nici o îndoială, că sub conducerea partidului comunist scriitorii Moldovei Sovietice or lupta pentru a întări şi mai mult prietenia frăţească între noroadele sovietice, or lupta pentru opere, destoinice iubitei noastre Patrii, marelui partid bolşevic.

See also:

-	Repertoriu -> Biografii, cărţi... -> Note biografice -> Balţan Iosif (scriitor)
-	Repertoriu -> Biografii, cărţi... -> Note biografice -> Portnoi Ramil (critic literar)